Acasă Actualitate „DA”, PENTRU OLT-ROMANAȚI!

„DA”, PENTRU OLT-ROMANAȚI!

232
DISTRIBUIȚI

Consiliul Județean Olt, întrunit în ședință extraordinară, luni – 17 septembrie 2018, a adoptat, cu o largă majoritate, organizarea unui referendum de interes județean, pe 6 și 7 octombrie. Cetățenii vor fi chemați la urne pentru a vota schimbarea denumirii județului Olt în Olt-Romanați.
Proiectul a fost inițiat de președintele Consiliului Județean Olt, iar de aici încolo vor fi organizate procedurile privind referendumul în cauză. Pentru ca referendumul să fie valid, e nevoie de o prezență la vor de 30%, iar jumătate plus unul din cei prezenți să valideze pozitiv acest demers…

Proiect pentru un judeţ unitar
Pe 6 și 7 octombrie 2018, toţi locuitorii judeţului Olt, cu drept de vot, sunt chemaţi la urne. La referendumul care poate rămâne în istorie drept o reparaţie morală, o reparaţie culturală, o reparaţie istorică. Întrebarea care se va regăsi pe buletinele de vot va fi: „Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?”. Motivarea redenumirii este dată de sentimentul de reconstruire morală şi istorică a unui sentiment care n-a pierit: Romanaţiul.

Judeţul a fost desfiinţat în anul 1950, şi reprezintă a doua jumătate a judeţului Olt, cea de la dreapta de râul Olt. Prin acest lucru se doreşte echilibrarea istorică a denumirii judeţului. În aprilie 2017, în capitala Romanaţiului – Caracal, la Casa Doldurea, a avut loc prima reuniune a grupului de iniţiativă, cel care decidea demararea procedurilor pentru organizarea referendumului. În acest grup se află istorici, oameni de cultură, reprezentanți ai administrațiilor locale, politicieni din putere și opoziție, cadre militare în rezervă, oameni atât din vechiul județ – Romanați, dar și din afara acestui teritoiu.

„Actualul judeţ Olt este format din două judeţe istorice, fostul judeţ istoric Olt şi fostul judeţ istoric Romanaţi. Practic, actualul judeţ Olt, despărţit de linia râului Olt, este format din aceste două judeţe istorice. Prin acest referendum, încercăm să aducem o reparaţie morală, atribuind judeţului Olt denumirea de Olt-Romanaţi. Nu se schimbă nimic, niciun act de identitate, permis de conducere, certificat de naştere, paşaport, iar plăcuţe de înmatriculare ale maşinilor nu vor fi schimbate, decât la teremenul de expirare. Astfel, alte costuri suplimentare, în afară de cele prevăzute pentru organizarea acestui referendum, nu vor fi”, se arată în mesajul unitar al întâlnirii din aprilie 2017, care se regăsește în declarația asumată de cei în cauză, oameni care înțeleg că legitimarea prezentului istoric este o necesitate:

Romanaţi, file de istorie
Judeţul Romanaţi era aşezat între Olt şi Dunăre şi avea o suprafaţă de 3.560 km². Situat pe Valea Oltului, în drumul legiunilor către Apulum, în inima Daciei Traiane, teritoriul judeţului Romanaţi a fost gazdă a numeroase aşezări. O puternică viaţă romană şi-a găsit casă în acest loc. Aici se află Romula, actualmente pe teritoriul satul Reşca din comuna Dobrosloveni, castru pe urma căruia arheologii au făcut numeroase descoperiri şi Malva (Celeiul de azi), situată din punct de vedere strategic de Dunăre unde, se pare, a fost capitala uneia din cele trei diviziuni ale Daciei Traiane: Dacia Malvensis. Denumirea satului Reşca derivă de la Resculum Roman.

Numele fostului judeţ, cu sufixul slav „aţi” derivă, după afimaţia profesorului Iorga, de la numele unui cneaz sau judeţ: Roman. Iar o altă variantă mai este „Roma nati” – născuţi la Roma.
Numele oraşului Caracal este derivat de la acela al împăratului Caracalla. Însă mai este o altă variantă, şi ea luată în calcul, că numele e de origine turcă: Kara Kale înseamnă „Cetate Neagră”.
Izlazul, comună ce aparţinea de judeţul Romanaţi, era o aşezare cu o bogată istorie patriotică. Revoluţionarii au proclamat, la 9 iunie 1848, guvernul provizoriu, care avea misiunea să dea ţării aşezămintele cele mai liberale. La recensământul din anul 1930, în judeţul Romanaţi trăiau 271.288 locuitori. Aici ocupaţia principală e cultura cerealelor, în special a grâului şi a porumbului. Oamenii din această regiune sunt mai inimoşi şi mai stăruitori la lucru decât cei de la nord. Portul popular s-a schimbat şi el mult în ultimii 50 de ani, mai ales pentru hainele de sărbătoare. Obiceiurile şi credinţele vechi durează numai în parte. Posturile nu se mai ţin viguros. „Boalele” se caută tot mai puţin cu babele, şi tot mai mult cu doctorii. Romanaţi e un judeţ care a dat nu numai muncitori harnici ai ogoarelor ci şi oameni de seamă din trecut: fraţii Buzeşti în sec XVI şi XVII, domnitori ca Matei Basarab, pandurii lui Tudor Vladimirescu, haiduci luptători ca Jianu şi Mereanu, revoluţionari de la 1848, ca Popa Şapcă.

Judeţul Romanaţi a fost una dintre unităţile administrative ale Regatului României, care a dăinuit, fără întrerupere, încă de la întemeierea Ţării Româneşti, prima atestare documentară datând din 1 august 1496 din timpul domniei lui Radu cel Mare, acest judeţ fiind puternic legat şi de numele unificatorului de ţară Mihai Viteazul, care avea la Caracal curte domnească.
Situat în sud-estul Olteniei, mărginit de malul drept al Oltului pe o lungime de 94 km şi în partea de sud de apele Dunării de-a lungul a 59 km, învecinat cu judeţul Dolj la vest şi judeţul Vâlcea la nord, judeţul Romanaţi avea o suprafaţă de 3.560 kmp, o bună dezvoltare economico-socială şi o viaţă culturală deosebită, capitala judeţului fiind la Caracal.

Romanaţiul istoric a dat culturii şi ştiinţei româneşti numeroase personalităţi de anvergură care prin contribuţiile lor au îmbogăţit patrimoniul inteligenţei şi avuţiei naţionale: poetul Virgil Carianopol, compozitorul Radu Şerban, pictorul Marius Bunescu, fizicianul Neda Marinescu, istoricul Vasile Maciu, academicianul Cristea Mateescu, matematicianul George Dincă…
În anul 1864, domnitorul Alexandru Ioan Cuza dă prima lege de organizare administrativ-teritorială modernă a teritoriului României. Legea prevedea împărțirea țării în 33 de județe, având ca subdiviziuni plășile și comunele (urbane și rurale). Județele și comunele erau investite cu personalitate juridică și cu organe deliberative și executive: consiliul județean și prefectul (acesta din urmă ca reprezentant al guvernului în teritoriu), respectiv consiliul comunal și primarul (în calitate de reprezentant al guvernului în teritoriu). Plășile erau simple subdiviziuni ale județelor, fără personalitate juridică, conduse de subprefecți, cu atribuții de supraveghere și control asupra autorităților comunale.
Județul antebelic Romanați era împărțit în 3 plăși: Ocolul, Oltul de Jos-Balta și Oltețul-Oltul de Sus. Județul avea 2 comune urbane (Caracal-reședința județului și Corabia, port la Dunăre) și 110 comune rurale.

Judeţul Romanaţi desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950, a fost una dintre cele 32 de unităţi administrative ale Regatului României şi singurul din cele cinci judeţe ale Olteniei care evocă latinitatea poporului român, aşa cum afirma academicianul Răzvan Theodorescu, în data de 23 noiembrie 2014, pe scena Teatrului Naţional din Caracal.
Odată cu adoptarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, Romanaţiului şi locuitorilor acestuia li s-a făcut o mare nedreptate, acest judeţ nemaiapărând pe harta ţării deoarece teritoriul lui afost înglobat majoritarîn actualul judeţ Olt.
Oltul si Romanaţiul au împletit o istorie comună prin pozrţia geografica din stânga şi dreapta Oltului inferior, prin viaţă economică, tradiţii şi cultură comune. prin legăturile de familie şi de rudenie din cele doua judeţe, prin contribuţiile comune la realizările din actualul judeţ Olt.
Completarea denumirii actualului judeţ OLT cu sintagma ROMANAŢI reprezintă o reparaţie morală şi istorică pentru locuitorii vechiului judeţ Romanaţi, care prin contribuţia spirituală, culturală și artistica adusa au îmbogăţit patrimoniul cultural al judeţului nostru.
Astfel, consultarea cetăţenilor judeţului prin referendum, în vederea atribuirii denumirii Olt – Romanaţi judeţului Olt semnifică un real şi profund caracter reparatoriu pentru locuitorii unui hotar nedreptăţit.

Pe 6 și 7 octombrie, la urne!
Potrivit prevederilor art.2 alin.(2) din Legea Nr.3/2000 privind organizarea şi desfăsurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare: „În condiţiile prezentei legi se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale.”
În conformitate cu prevederile Art. 5 din aceeași lege, referendumul local este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 30% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
Cu respectarea prevederilor Art.13 alin.(1) şi (2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum local.
Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea.
În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate. Potrivit prevederilor Art. 14 din legea menţionată anterior, problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor judeţeni.
Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin „DA” sau „NU” asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriaIe respective.Ideea organizării unui referendum privind completarea denumirii județului Olt, prin adăugarea substantivului propriu – „Romanați”, nu este de dată recentă. Ea a fost susținută, necontenit, de oamenii vremurilor, din 1968 încoace, atunci când județul Romanați a fost, abuziv, desființat. Din cele discutate, referendumul ar fi posibil la sfârșitul anului în curs, el nu implică costuri pentru cetățeni, schimbarea documentelor de identitate urmând să se facă la termenul de expirare al acestora.
Redescoperirea valorii cognitive a acestui simbol se impune cu atât mai mult cu cât, dupã numele ţării, România, Romanaţiul este una dintre puţinele denumiri geografice care include numele poporului român, toponim care definea o unitate administrativ-teritorială aşa cum este în prezent judeţul Ott. Romanaţiul a fost continuatorul unei forme administrative romane, o expresie lingvistică şi istorică a continuităţii româneşti.
„Primii coloni care au venit din Roma spre a popula Dacia, fură stabiliţi în acest district, care conservă numele Romanaţi (născuţi la Roma)… Pământul acestui judeţ, închide în sânul său o mulţime de suveniri şi de monumente care atestă glorioasa origine a noastră. Mişcarea ce s-a pornit în judeţul vostru va regenera patria noastră şi istoria va ilustra paginile sale cu devotamentul acestor demni descendenţi ai Romanilor”, se arată în scrisoarea pe care revoluţionarii de la Islaz o adresează caracalenilor la 10 iunie 1848.

Un referendum care unește în anul Centenarului
Chemarea la urne este principala datorie cetățenească pe care o are un popor într-o societate democratică. Nevoia de adevăr trebuie să susțină un proiect de o asemenea dimensiune.
În anul Centenarului, cu doar săptămâni înainte de 1 decembrie 2018, un exercițiu democratic anticipează dimensiunea sărbătorii Centenarului. Oltenii, fie că sunt din stânga sau din dreapta Oltului, fie că locuiesc la Vitomirești sau Izbiceni, Slatina sau Caracal, Balș sau Scornicești, pot să susțină, prin votul lor, importanța unui eveniment văzut nu numai ca o reparație istorică, ci ca pe un semn de unitate între olteni și romanațeni. Oameni capabili, onești, cinstiți, ce au împărțit în decursul timpului aceleași valori și credința în vatra strămoșsească.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here