Acasă Fără categorie Primarul Titi Peligrad păstrează tradiția! „Sărbătoarea Secerişului” din Șerbănești, la cea de-a...

Primarul Titi Peligrad păstrează tradiția! „Sărbătoarea Secerişului” din Șerbănești, la cea de-a IX-a ediție

162
DISTRIBUIȚI

        Anual, pe 20 iulie, dată la care, în calendarul ortodox, este sărbătorit Sfântul Prooroc Ilie, Primăria și Consiliul Local Șerbănești, cu sprijinul Consiliului Județean Olt și al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt, organizează „Sărbătoarea Secerișului”, o manifestație de suflet a edilului Titi Peligrad, ajunsă, iată, la ediția cu numărul IX.
Așa cum era de așteptat, organizatorii au pregătit și anul acesta numeroase surprize, cu invitați de seamă, cu tradiții, obiceiuri, dansuri și muzică de calitate, motiv pentru care sărbătoarea atât de dragă șerbăneștenilor se anunță a fi una de zile mari. Așadar, cetățenii localității, și nu numai, sunt așteptați să ia parte la un eveniment presărat cu multă voie bună și momente artistice de excepție…

Valentin Sanfira, Violeta Constantin și Emilia Dorobanțu, pe scenă, la Șerbănești
De fiecare dată atent la nevoile cetățenilor, dorind să le ofere momente frumoase de relaxare, care să-i facă să mai uite de necazurile și grijile de zi cu zi, primarul Titi Peligrad din Șerbănești și cei din echipa sa administrativă îi așteaptă pe fiii satului, în locația obișnuită, să ia parte și să se bucure împreună la cea de-a IX-a ediție a „Sărbătorii Secerișului”.
Astfel, după ce dimineața vor participa la Sfânta Liturghie săvârșită cu ocazia sărbătoririi Sfântului Prooroc Ilie, începând cu orele 16:00, gazedele își așteaptă invitații printre care se vor afla numeroși primari ai Oltului, parlamentari și oficialități județene, în frunte cu președintele Consiliului Județean – Marius Oprescu și prefectul de Olt – Silviu Neacșu. Cu toții vor lua parte la vernisajul expoziției „Drumul Pâinii – unelte agricole de la începutul secolului XX”, după care, o oră mai târziu, programul artistic își intră în drepturi cu tinerii talentați ai Ansamblurilor Folclorice din Șerbănești și ai Grupului de Acțiune Locală (GAL) Ghimpețeni, coordonați de maestrul coregraf Marian Stănescu și al cărui președinte este inimosul Constantin Ciobanu.
Un al moment deosebit al zilei va fi acela în care cuplurile din Șerbănești ce au făcut 50 de ani de căsnicie, dar și elevii cu rezultate deosebite la evaluarea națională din 2018 vor primi premii din partea organizatorilor. Ulterior, intră în scenă îndrăgiții artiști ai Ansamblului Profesionist „Doina Oltului”, cei care, timp de aproximativ o oră, vor încinge atmosfera și vor pregăti „terenul” pentru spectacolul extraordinar susținut de invitații speciali: Valentin Sanfira, Violeta Constantin și Emilia Dorobanțu.
Etnograful Rada Ilie, rânduri despre „Drumul pâinii”
Prezentă la fiecare ediție a sărbătorii de la Șerbănești, an de an, etnograful Rada Ilie le vorbește tinerilor şi nu numai, despre drumul pâinii, pornind de la spicul de grâu, bobul de grâu, făina, coca frământată, pâinea şi toate tipurile de pâine (pite, colaci, cozonaci) folosite în diferitele momente din an şi din viaţă: pâinea pentru ursitori, pâinea miresei, pâinea soacrei, colaci, colindeţi, colacul lui Moş Crăciun, mucenicii unşi cu miere, cozonacii de sărbătoare…
Iată ce spune, în urmă cu trei ani, etnograful Rada Ilie, despre această expoziție: „Pâinea era folosită de la naştere la nuntă, până la moarte şi la toate obiceiurile care erau necesare într-un an calendaristic. Pâinea a fost nelipsită de la masa omului. În acele vremuri, când noi, acum, nu ştim pe unde să ne băgăm la umbră, stăteau cocoşaţi în câmp şi lucrau pentru a termina până la sărbătoare. Luau mănunchi cu mănunchi şi, în felul acesta, recoltau hectare. Sfârşitul treierării grâului era un moment de sărbătoare – îşi duceau recolta acasă şi erau foarte mulţumiţi. Din nicio gospodărie, de la nicio masă, nu a lipsit pâinea, era un respect pentru pâine. Femeia avea un rol foarte important în gospodărie: ea ţesea, ea cosea, ea îşi creştea copiii şi ştia să îi educe, ea îl însoţea pe bărbat la muncile câmpului. Pe lângă această expoziţie avem şi ii lucrate în comuna Cezieni, o parte din ele fiind premiate pentru valoarea lor artistică. Peste tot prin lume unde se poartă o ie, se ştie că este românească. Un alt rol al femeii era acela că îşi îmbrăca întreaga familie. Bâlciul însemna un omagiu adus anului agricol ce se încheia”.
Șerbănești – file de poveste
Așezată în Câmpia Boianului, pe platoul dintre râul Olt şi râul Vedea, pe şoseaua Slatina-Potcoava-Roşiori de Vede, numele comunei Șerbănești este menționat pentru prima dată în anul 1717, în harta anexată la istoria Daciei de Antonio del Chiaro și mai apoi într-o altă hartă anexată la Istoria Transalpină a Daciei de Franz Iosif Sulger, din 1780.
După anul 1840, localitatea Şerbăneşti este atestată documentar în toate indicatoarele de localităţi ale Ţării Româneşti. Totuși, prima atestare documentară a localităţii datează din timpul domnitorului Neagoe Basarab – 1512-1521, care, printr-un hrisov, domnitorul închină satul mănăstirii Cutlumuz, de la Muntele Athos…
Altfel, în câteva cuvinte, despre Șerbăneștiul de astăzi se poate spune că este o așezare liniștită și frumoasă, cu oameni gospodari ce beneficiază de o rețea de drumuri, în mare parte modernizată, cu iluminat public corespunzător, sistem de alimentare cu apă potabilă extrasă din puțuri de mare adâncime, rețea de gaze naturale, dar și o administrație prietenoasă și atentă la nevoile cetățeanului. Iar dacă mai punem la socoteală faptul că la toate acestea se mai adaugă și o rețea școlară de nivel european, un dispensar medical modern și un cămin cultural cum alții nici nu visează să aibă, putem spune că Șerbăneștiul de azi este locul în care te poți simți oricând acasă!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here