Acasă Actualitate ÎNVĂŢĂMÂNTUL SLĂTINEAN LA „ÎNCEPUTURI”

ÎNVĂŢĂMÂNTUL SLĂTINEAN LA „ÎNCEPUTURI”

114
DISTRIBUIȚI
      În procesul evoluţiei către Nou şi Modern al SLATINEI NOASTRE un rol important l-a avut ŞCOALA. Documentele vremii oglindesc interesul pentru învăţătură din „vremuri vechi” pe fondul unei vieţi culturale în dezvoltare.
Primele şcoli din SLATINA în care s-a predat la început slavoneşte, apoi greceşte şi mai târziu româneşte, au fost organizate pe lângă diferite „aşezăminte”.
Cea mai veche „şcoală” este menţionată între cele cinci „şcoli domneşti”, în „porunca MĂRIEI SALE MIHAI RACOVIŢĂ”, din 1 septembrie 1741, ca „ŞCOALA DOMNEASCĂ DE LA SLATINA” (Arh. St. Buc. FOND MITROPOLIA ŢĂRII ROMÂNEŞTI f. 175).
Această şcoală va funcţiona până prin 1821 şi, cu întreperi, şi după.
În anul 1775, iunie 28 (Document nr. 43) ALEXANDRU IPSILANTI lasă venit pentru un dascăl din oraş: „şi un dascăl de învăţătura copiilor iarăşi scutit” (Analele Academiei Române, Seria II, 1893, p 774-775). Acesteia i se va adăuga prin anii 1799-1800 ŞCOALA înfiinţată de negustorul IONAŞCU CUPEŢU cu o funcţionare ca ŞCOALA „DE ROMÂNEŞTE”.
În anul 1808 MAI 27 (doc. nr. 53) – „căci ŞCOALA de la SLATINA merge spre bună rodire şi sporire, au primit MĂRIA SA CONSTANTIN VODĂ IPSILANTE, la arătarea noastră EPOTROPII şi au horăzit VINĂRICI”. (ARH. ST. SLATINA fond ŞCOALA IONAŞCU SLATINA I /4).
În anul 1813 iunie 25 IO IOAN GHEORGHE CARAGEA … „dumnealor boieri epitropi ai ŞCOALI OT SLATINA, binevoind DOMNIA MEA îi hărăzim mila vinăriciului acestui popor câte doi bani pe vadră… (ARH. ST. Fond ŞCOALA „IONAŞCU” SLATINA I / 9.
În anul 1819, noiembrie 19, IORDACHE GOLESCU şi GHEORGHE FILIPESCU, epitropi ai averii lui IONAŞCU, cupeţ de SLATINA, solicită domnului ALEXANDRU ŞUŢU, zestre numai pentru ŞCOALA DIN SLATINA.
IO ALEXANDRU NICOLAE ŞUŢU VOEVOD… o întărim DOMNIA MEA şi poruncim să faci HRISOVUL DOMNIEI MELE… în care să treacă toată zestrea acestei ŞCOALE, ca nu să îndrăznească cineva a face cea mai mică supărare… (ARH. ST. SLATINA, fond ŞCOALA „IONAŞCU” SLATINA I/10).
În anul 1831 decembrie 1 (document nr. 78) „SFATUL ORĂŞENESC, între alte lucruri folositoare publicului, cunoaşte ŞCOALA cel dintâi mijloc prin care se poate îmbunătăţi şi aduce spre fericire un norod”, va dispune „la porunca cinstitei MARI DVORNICII din LĂUNTRU” ca averea lăsată de filantropul IONAŞCU, cupeţ din Slatina, prin „SFATUL ORĂŞENESC ce se va îngriji a se face case de şcoală, cum se cer, se va plăti leafa dascălilor după hotărârea stăpânirii. (ARH. ST. SLATINA, fond Magistratul oraşului Slatina, dos. 2/1831, f. 40-50)
Dezvoltarea oraşului presupunea „trebuinţă” de slujbaşi pricepuţi şi cu pregătire pentru conducerea treburilor locale. Ca urmare, în decembrie 1835, se înfiinţează ŞCOALA PARTICULARĂ de la SCHITUL SOPOT din mahalaua ROŞIE.
(1836 ianuarie 10 – document nr. 95)
„În urmarea poruncei cinstitei OCÂRMUIRI, cu nr 458, … de la decembrie trecut anul 1835, cântăreţul, şi anume, AGACHIE, de la Mănăstirea SCHITU-SOPOT dintr-acest oraş, au început a aduna copii spre învăţătură, „care alcătuindu-se listă pe numele fiecăruia şcolari…
D. CHIRILOVICI, nr. 68, 1836, ghenarie 10, oraş Slatina. (ARH. ST. SLATINA, fond OCÂRMUIREA jud. Olt, dos. 100/1835, f.14).
Reţeaua şcolilor din Slatina se extinde în deceniul al 5-lea al secolului al XIX-lea, între care „străluceşte” ŞCOALA PUBLICĂ DE FETE „IONAŞCU”, poate prima din ŢARA ROMÂNEASCĂ de acest gen.
Ca o recunoaştere a „meritelor SLATINEI”, în 8 februarie 1846, la SLATINA ajunge următorul ORDIN AL EFORIE ŞCOALELOR NAŢIONALE – Document nr. 102 – EFORIA ŞCOALELOR NAŢIONALE, NR. 116, 1846 februarie 8.
DOMNULUI PROFESOR NORMAL DIN SLATINA
Se trimite şi dumitale, alăturata aici încunoştinţare şi lista de subscriere ce s-a făcut pentru a se ridica un monument în memoria răposatului pofesor GHEORGHE LAZĂR și, dacă vei voi și dumneata a lua parte la aceasta, vei binevoi a însuma suma de bani ce vei găsi cu cale a contribui.
DIRECTOR,
PETRACHE POENARU
SECRETAR,
N. ILIESCU
Primită februarie 20, 1846, Nr. 22
(ARH ST. SLATINA – fond ŞCOALA PUBLICĂ „IONAŞCU” Slatina I/15)
De altfel, cu sprijinul lui PETRACHE POENARU, ajuns director al EFORIEI ŞCOALELOR, s-a construit un local propriu pentru „şcoala noastră” care s-a dărâmat în 1894.
De remarcat faptul că SLĂTINENII au răspuns „ordinului” între care se cuvine a fi menţionaţi.
Document nr. 103, ŞCOALA NORMALĂ SLATINA, Nr. 32, 1845 februarie 25
ŞCOALELOR LA EFORIA NAŢIONALĂ
Pentru ridicarea monumentului ce s-a hotărât a se face în memoria răposatului profesor GHEORGHE LAZĂR, s-au subscris şi la această şcoală, astfel:
Domnul LEGO PAVEL, cu trei galbeni; Domnul URIANU IOAN, cu un galben; Domnul NICOLAE ŞERBĂNESCU, cu un galben și eu însumi cu doi galbeni – C. STANCIOVICI. (ARH. ST. SLATINA, fond ŞCOLA „IONAŞCU” SLATINA I/18)
În anul 1847 este menţionată şcoala satului CIREAŞOV pentru care PROFESORUL NORMAL al şcolii din Slatina cere: „Rog plecat pe cinstita eforie să-mi dea dezlegare să orânduiesc candidat (ca învăţător n.n.) la SATU CIREAŞOVU pe un FLOREA zis GHEORGHE, flăcău din arătatul sat, ca de ani 20, care se vede având dobândite cunoştinţe de la fostu candidat (învăţător) plecat ca recrut”. (ARH ST. SLATINA – fond ȘCOALA „IONAŞCU” din 11/1846, f. 38).
Seriozitatea învăţământului slătinean al vremii era recunoscută, fapt pentru care EFORIA ŞCOALELOR NAŢIONALE aprobă multe măsuri propuse, între care menționăm trei:
1. Document Nr. 109, 1847 IUNIE 20
„Fiindcă întotdeauna răsplătirea şi mulţumirea a dezvoltat în inimile celor ce lucrează binele, emulaţia prin care feluri de proiecte au ajuns la ţintă, nu ar fi de prisos să se dea premii şi fetelor din şcoala externă cu ocazia examenului formal ce este a se face şi în şcoala lor. (ARH ST. SLATINA – fond ŞCOALA „IONAŞCU” – Slatina, dos. 12 /1846-1848, f, 96).
2. Document Nr. 110
„Programa examenului formal, 1847 iunie 29.
Într-această solemnitate, neiertând localul că a chemat parte din şcolari şi câţiva învăţători din sate, toţi aceştia se vor examina:
CLASUL întâi şi al 2-lea la citire, scris, dictando şi la aritmetică;
CLASUL al 3-lea (…);
Iar la limba franţuzească – scris, citit, tâlmăcire şi gramatică.
C. STANCOVICI. (ARH. ST. SLATINA – fond ŞCOALA „IONAŞCU”, dos. 13/1847-1853).
3. Document Nr. 111
EFORIA ŞCOALELOR
CINSTITULUI COMITET DE INSPECŢIE AL ŞCOALEI DIN SLATINA
Se încunoştinţează cinstitul COMITET că, potrivit cu legiuirea şi în urma ÎNALTULUI OFIS al MĂRIEI SALE, PREA ÎNĂLŢATUL NOSTRU DOMN, EFORIA orânduieşte profesor de LIMBA FRANCEZĂ în şcoala dintr-acel oraş pe domnul WASINGTON KON DEMINO, în locul domnului LEGO.
P. POENARU, director
C. FILIPESCU
N. ILIESCU, secretar
Nr. 1006 – 1847, septembrie 26
(ARH. ST. SLATINA, fond ŞCOALA „IONAŞCU” SLATINA, dos. 12/ 1846-1868, f. 153)
Evenimentele „măreţe” de la jumătatea secolului al XIX-lea şi cele care au urmat în a doua jumătate a acestui secol au facilitat o puternică şi rapidă dezvoltare a învăţământului şi culturii în ORAŞUL NOSTRU, contribuind la o propulsare rapidă pe calea dezvoltării economice şi sociale.
Va urma!

Profesor

 ION PĂTRAŞCU 
SLATINA-OLT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here