Acasă Actualitate DACĂ NE ERA CONTEMPORAN…

DACĂ NE ERA CONTEMPORAN…

73
DISTRIBUIȚI
      E limpede că ȚARA nu „merge” prea bine. De la o vreme, însă, aștept să se întâmple CEVA BUN pentru națiune. Ceva anume care să pună capăt „amatorismului” care s-a cocoțat tot mai sus în ierarhie. Ceva anume care să pună capăt „înghenuncherii” la care este supusă, prin accesul altora la resursele noastre și la „controlul” asupra independenței. Ceva anume care să schimbe „soarta” nemeritată a poporului…
N-a fost să fie și parcă ți-e lehamite să-ți mai pui întrebări ca să nu zic să mai speri la ce putea fi ROMÂNIA dacă politicienii nu „făceau” bășcălie universală, nu promovau furtul și corupția și o nepăsare sălbatică.
Și, TOTUȘI, deși TOȚI parcă au uitat că acum 145 de ani s-a stins prea repede, la doar 53 de ani, 15 mai 1873, departe de țară, EL, ÎNFĂPTUITORUL UNIRII MICI, cum a fost reușit în condiții deosebit de grele, servindu-și ȚARA și POPORUL?
Pentru că EL, doar cu câțiva patrioți de nădejde a știut și a reușit să deschidă drumul ROMÂNIEI spre un stat modern și desăvârșirea UNIRII al cărei CENTENAR „merită” și pentru EL „mai mult”.
Așadar, dacă am include acea „dimensiune” a istoriei în realitatea de AZI, UNUL ca EL ne-ar direcționa CUM ar trebui să fie, printr-o politică „proprie-constructivă” de tip european, așa cum a făcut-o EL ATUNCI, oricât ar părea de curios, politica actualizată începutului de mileniu III:
1. „RECONSIDERAREA” CONSTITUȚIEI, în primul rând, pentru a nu mai fi „răstălmăcită”, pornind de la patru considerente fundamentale:
a.) respectarea riguroasă a principiului separării REALE a celor trei puteri în stat, fiecare cu atribuții clare și „neinterpretabile” cu sau fără protocoale;
b.) asigurarea CARACTERULUI SUVERAN și INDIVIZIBIL al ȚĂRII, indiferent de apartenența la structuri politico-militare și stăpână pe resursele solului și subsolului;
c.) restabilirea fundamentelor democrației, având în vedere că acum ea nu mai este viabilă, căci clasa politică a folosit-o ca pe o „metodă” de manipulare a celor mulți, încât toate „sistemele” ocupă funcțiile de comandă cu oamenii care le „convin” și atât;
d.) clasa politică în integralitatea ei, trebuie RESETATĂ pentru a face posibilă funcționarea eficientă a instituțiilor statului.
2. „DISCIPLINAREA” LEGISLATIVULUI – nu după modelul de la 2 mai –, astfel ca acesta să-și servească națiunea care l-a ales, făcând LEGI EVIDENT CREDIBILE după principiul „nimeni nu este mai presus de lege”, pentru că „toți cetățenii sunt egali în fața legii și autorităților publice, fără privilegii și fără disciplinări”, înlăturând o posibilă DICTATURĂ PARLAMENTARĂ ascunsă prin propagarea unei FALSE LIBERTĂȚI.
3. REFORMAREA JURIDICĂ, începând cu CODURILE CIVIL și PENAL, pentru a fi puse în slujba ADEVĂRULUI, apărând NAȚIUNEA de NEDREPTĂȚI – căci AZI e lipsă de JUSTIȚIE în materie civilă, în sensul reglementării raporturilor sociale dintre „cetățenii” fizici și juridici și STAT – precum și în executarea hotărârilor instanțelor și titlurilor executorii, printr-un eficient cod de procedură civilă.
„SIMPLIFICAREA” Codului Penal în sens de clarificare, „fără manevre”, a categoriilor de infracțiuni și sancțiunile „cuvenite”, căci asistăm, acum, în acești ani, la cumul de infracțiuni săvârșite mai ales de SUSPUȘI, care afectează până și VIAȚA și SIGURANȚA NAȚIONALĂ.
Totodată, este imperios necesară „promovarea” răspunderii magistraților pentru ERORI și INTENȚII ce încalcă statul de drept, mai ales că și COMISIA de la VENEȚIA arată că IMUNITATEA nu trebuie să se extindă la actele frauduloase și de corupție, în paralel cu elaborarea unui nou STATUT, dar SERIOS pentru fiecare structură din „JUSTIȚIE”, inclusiv C.S.M, și chiar „neprihănita” C.C.R.
4. „RENOVAREA” SUPRASTRUCTURII NAȚIONALE, începând cu o actualizată „LEGE A INSTRUCȚIUNII PUBLICE”, gen REFORMA în EDUCAȚIE, pentru sporirea calității învățământului, începând cu cel preșcolar, până la cel superior, având ca punct de plecare înlăturarea a ceea ce ar fi „CIVILIZATORII” care au invadat școala românească ca o marfă dăunătoare, gen HALLOWEEN, VALENTINE’S DAY, THANKSGIVING DAY, punând accent pe ce este curat tradițional, actual și de perspectivă românesc.
Numai punându-i patriotic, românește, pe copii și tineri, vom reuși să asigurăm COMPETENȚA și în SĂNĂTATE, CULTURĂ, SPORT, în toate domeniile, căci ROMÂNIA are o capacitate organică imensă de a se reface…
5. O REFORMĂ FISCAL-ECONOMICĂ modernă, de tip sec. XXI pentru a crea un MEDIU DE AFACERI care să genereze și dezvolte atât RESURSE, cât și o CONȘTIINȚĂ ECONOMICĂ NAȚIONALĂ ca un suport decizional suveran, capabil să lichideze SĂRĂCIA, asigurând prosperitatea tuturor, într-o țară care să înceteze a mai fi „asasinată” economic.
6. AMINTINDU-NE DE PRIMA LINIE DE CALE FERATĂ a acelui timp BUCUREȘTI-FILARET-GIURGIU și înțelegând „semnificația” realizării, ne dăm seama de nevoia unei profunde REFORME în ECONOMIE, care să încurajeze și să susțină dezvoltarea unei eficiente economii de piață, dar ținând cont de faptul că nu TOTUL este de vânzare și că progresul societății nu se realizează numai pe logica pieței libere.
ECONOMIA trebuie orientată spre scopuri sociale și bunăstare socială dezvoltând-o „multilateral” de la infrastructură la stabilimente puternic productive, axate pe doi factori de bază: resursele bogate de care dispunem și desfacerea internă și externă, beneficii pentru TOȚI ROMÂNII.
7. Dacă REFORMA AGRARĂ a acelui timp a încheiat procesul înlăturării „rânduielilor” feudale, AZI, printr-o REALĂ REFORMĂ ÎN AGRICULTURĂ și în LUMEA SATULUI – având în vedere potențialul existent, enorm – s-ar deschide calea dezvoltării într-un ritm accelerat a acestei importante, principale ramuri a economiei românești, benefice multilateral pentru toți românii.
8. MODERNIZAREA ARMATEI NAȚIONALE a început atunci ca o necesitate, evidentă și AZI, numai că ea, pe lângă o înzestrare – NU la mâna a doua, presupune și o temeinică pregătire profesional patriotică a celor din „sistem”, încetând a mai fi un fel de supuși pasivi aflați sub dominația unor puteri străine, fie că au sau nu baze militare.
9. Așa cum EL, de atunci, a consacrat UNIREA DEPLINĂ a ROMÂNIEI, printr-o politică abilă de negocieri, dar și cu ambiție tipic românească față de EUROPA, cu puterile garante, EL de AZI să aibă percepția REALITĂȚILOR de POLITICĂ EXTERNĂ, pentru a nu fi puși în situația ca ȚARA să rămână izolată, într-o zonă extrem de controversată, cu o securitate națională subminată.
10. SUMA CELOR DE MAI SUS înfăptuite de LIDERUL ce seamănă cu CEL la care mă refer – ar însemna AZI o BUNĂ GUVERNARE pentru POPOR, căci numai așa poate deveni LIBER și PROSPER în țara cea mai frumoasă din EUROPA și nimănui închinată – ROMÂNIA, astfel ca fiecare să trăim sub deviza – „NIMIC NU E MAI PRESUS DECÂT VEȘNICIA NEAMULUI MEU” pe care s-o transmitem generațiilor viitoare.

Profesor,

ION PĂTRAȘCU
Slatina – Olt

1 COMENTARIU

  1. Providenţa a vrut însă ca Regele Ferdinand să-şi întregească ţara şi să fie încoronat Rege al tuturor românilor. Nicolae Iorga scria: „Cel mai mare moment din istoria noastră va rămâne legat de numele lui“.

    E adevărat că poporul l-a iubit pe Cuza încă din vremea sa, i-a creat o aură legendară. Pilda cu ,,ocaua mică și ocaua mare” este relevantă în acest sens. Țăranii i-au fost recunoscători pentru că au fost scăpați de servituțile feudale. Nu însă și de sărăcie. Dar ei nu au înțeles cu ce preț s-a făcut reforma agrară și neavând și mijloacele cu care să-l lucreze au fost nevoiți a-l vinde la un preț mic sau a-l da în arendă obținând un câștig nesatisfăcător. Uitați-vă ce mult se aseamănă această situație cu cea de după 1989, când a început retrocedarea pământurilor colectivizate în timpul comunismului.

    De asemenea, felul în care fost detronat de complotiști și escortat pe ascuns până la ieșirea din țară, felul în care a fost întâmpinat după moarte (de mii de oameni în Gara Ițcani din orașul Suceava, în Verești, Dolhasca, Liteni, până la moșia sa Ruginoasa), ne arată că era într-adevăr iubit, iubit nu numai de soldați, că fusese totuși un patriot. Acești români îl considerau de-al lor, se identificau într-un fel cu el, în contrast evident cu noul domn adus din străinătate, care avea și o misiune mult mai ușoară, aceea de a continua practic reformele începute de Cuza.

    Cineva, sub protecția anonimatului, declara că domnul Cuza va rămâne veșnic în inimile românilor și că se încearcă terfelirea memoriei postume a acestuia ca și în cazul lui Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. Lucrurile nu stau chiar așa.

    Precizăm că Ștefan cel Mare a fost canonizat, trecut în rândul sfinților români și pe bună dreptate, pentru meritele sale deosebite în apărarea și sprijinirea credinței noastre strămoșești, ortodoxia. Mihai Viteazul urmează se pare a fi și el canonizat. Ei au făcut donații importante mănăstirilor din Sfântul Munte Athos, pentru ca monahii români și greci să se roage pentru poporul român. Iar domnitorul Cuza ce-a făcut cu ele? Le-a interzis cu desăvârșire…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here