Acasă Interviu Victor Negrescu: «A fi de stânga nu înseamnă a fi împotriva dreptei,...

Victor Negrescu: «A fi de stânga nu înseamnă a fi împotriva dreptei, ci a fi în favoarea unei lumi mai corecte, în care societatea acţionează pentru a reduce inegalităţile şi a oferi fiecărei persoane şansa la un trai mai bun»

507

– EXCLUSIVITATE –

Interviu VICTOR NEGRESCU,

ministrul delegat pentru AFACERI EUROPENE, președintele PES ACTIVISTS România

          Într-o societate în care meritocrația e doar un cuvânt, și nu o lege nescrisă a statului de drept, într-o putere politică cum este cea actuală, marcată de epigonii (vezi cazurile celebre din unele zone ale structurii guvernamentale!) sunt și oameni – excepții.
În seria scurtă a figurilor autentice de stânga, Ziarul de Olt regăsește, de o bună bucată de vreme, personalitatea lui Victor Negrescu, actualmente ministrul delegat pentru Afaceri Europene, președintele PES Activists România.
Cu ajutorul prietenului echipei de la Ziarul de Olt, Ioana Andreea Dogeanu, o activistă declarată și practicantă în structura PES Activists România, vă oferim un interviu de colecție, cu un om capabil, onest, oricând util, mai mult decât este în prezent stângii social-democrate…
– Sunteți unul din social-democrații cu o activitate fructuoasă atât în plan european, cât și pe plan național. Totuși, de ce social-democrație? Care sunt motivele care au stat la baza îmbrățișării acestei idei?
– Am început să fac politică ghidat de intenția de a corecta nedreptățile din societate, dar și cunoscând pe propria piele, timp de nouă ani, experiența de a fi român într-o țară străină. Aceste trăiri m-au împins să-mi doresc să ajut la construirea unei societăți în care statul asigură un trai decent pentru fiecare locuitor. Cred, de asemenea, într-o Europă socială, într-un spaţiu al coeziunii care să ajute la eliminarea decalajelor dintre statele membre ale Uniunii Europene. Forţa social-democraţiei rezidă în tradiţiile şi valorile ei fundamentale: libertate, egalitate, solidaritate şi spirit democratic. Sunt un om implicat în politică, de vocație europeană – activ încă de la 17 ani, din postura de simpatizant al Partidului Socialist din Franța – care ştie ce înseamnă social-democraţia modernă, dar totodată bine ancorat în realitățile naționale.

– La ora actuală sunteți considerat un model de referință atât pentru colegii dumneavoastră mai tineri din Partidul Social-Democrat, cât și pentru cei care sunt doar simpatizanți, ori nu sunt afiliați politic. Pentru cei din urmă care este mesajul dumneavoastră?
– Mulțumesc, dar să știți că eu sunt un om de echipă și cred sincer că efortul comun este cheia succesului. Acesta este și mesajul meu pentru toți cititorii ziarului dumneavoastră: participarea cetățenilor în viața publică este deosebit de importantă, indiferent de vârstă. Chiar dacă în ultimii ani s-au înregistrat progrese în ceea ce privește cetăţenia activă, există în continuare o nevoie acută de a dezvolta o cultură a participării active și democratice a cetăţenilor la nivel local, regional și naţional. Și nu e doar o lozincă! De când activez ca ministru delegat pentru Afaceri Europene, am oferit tuturor celor interesați oportunitatea de a se implica activ în procesul de pregătire al Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, un proiect care este și trebuie să fie a fiecărui român. Am creat o platformă la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, Forumul „EU-RO 2019“, pentru a implica în acest proces exponenți ai mediului asociativ, patronal, sindical sau academic, reprezentanţi ai delegațiilor României din cadrul structurilor consultative ale Uniunii Europene sau ai administraţiei locale şi centrale. Pe site-ul de prezentare a pregătirilor pentru preluarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, www.romania2019.eu, am inclus și un chestionar prin intermediul căruia toți cei interesaţi își pot exprima opiniile cu privire la ceea ce ar trebui să includă agenda viitoarei Președinții. Am lansat totodată și programul-pilot „Voluntari ai Președinției României la Consiliul Uniunii Europene“, care se va desfășura în perioada aprilie – iunie 2018, dar îmi face plăcere să amintesc în context și de logo-ul Președinției, care este rezultatul unui concurs pe care l-am organizat în colaborare cu Ministerul Educației Naționale. Am dorit să implicăm atât publicul larg, cât și personalități din mai multe domenii cu relevanță pentru proiectul european al României în acest proces de selectare a logo-ului, iar câștigătorul desemnat în baza punctajelor juriului și a celor peste 10.000 de voturi ale publicului, Ioan Nicolae Dobrinescu, este un elev de clasa a IX-a, un tânăr talentat, cu rezultate bune la învățătură. El s-a gândit să transmită ideea unei Uniuni Europene încrezătoare, dinamice, în mișcare și, în continuare, atașată de valorile sale, prin intermediul unui lup, animal care se regăsește în mitologia multor popoare europene.
– De ce ar trebui ca tinerii să se implice mai mult și să își dorească să ia parte la jocul politic?
– Am realizat acum doi ani, prin intermediul Fundației Stânga Democratică şi a Fundației Europene pentru Studii Progresiste, un studiu extrem de relevant apropo de preocupările reale ale tinerilor născuţi în perioada 1980-2000+, despre actualele provocări cu care se confruntă aceştia şi soluţiile necesare pentru combaterea crizei de implicare a tinerilor în viaţa civică şi politică. Și vreau să vă spun că tinerii români consideră că prioritățile decidenților trebuie să fie educația, sănătatea și crearea de locuri de muncă. Deloc întâmplător, putem observa, din aproape toate cercetările de piață efectuate în statele membre, că locuitorii Uniunii Europene sunt interesați tot de acțiuni coerente în sectoare cum ar fi securitatea, sănătatea sau educația, solicitând în același timp locuri de muncă de calitate. De aceea, cred că trebuie să depunem cu toții eforturi pentru ca Uniunea Europeană să își îndeplinească mai bine misiunea, deoarece acum, mai mult ca oricând, trebuie să rămânem uniți pentru a apăra interesele cetățenilor. Concluzionând, mă bucură foarte mult faptul că tânăra generație e tot mai conștientă de nevoile şi de drepturile sale, dar pe de altă parte sper ca și rata de 10% din rândul tinerilor care sunt interesaţi de politică să crească, pentru că o extindere a bazei de selecție pentru decidenții de mâine și o modificare reală a atitudinii faţă de funcţia politică şi publică pot determina într-adevăr schimbări de substanță ale vieții de zi cu zi.
– Pe data de 31 martie 2018, într-o zi însorită de weekend care semnala faptul că primăvara și-a intrat „de facto” în drepturi, activiștii PES s-au reunit la București, Alba-Iulia, respectiv la Chișinău. Care sunt impresiile cu care ați rămas după eveniment din postura de președinte al PES activists România și din cea a unui social-democrat în adevăratul sens al cuvântului?
– Mă bucură faptul că aduceți în discuție evenimentul care a marcat împlinirea a 125 de ani de la înființarea primului partid social-democrat de la noi din țară. Social-democrația reprezintă un curent politic cu o reală istorie în România, cu personalități care au contribuit la făurirea Marii Uniri și au sprijinit integrarea României în NATO și Uniunea Europeană. La 125 de ani de la înființarea Partidului Social Democrat al Muncitorilor, dar și în contextul Centenarului Marii Uniri și a pregătirilor pentru preluarea Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, stânga românească rămâne atașată valorilor sale, fiind puternic reprezentată în familia politică europeană. Prin prisma luptei continue pentru apărarea drepturilor și libertăților cetățenilor, social-democrația reprezintă identitatea politică cea mai conectată cu societatea românească. Și trebuie să subliniez, în context, viziunea Partidului Social Democrat și a președintelui Liviu Dragnea în direcția construcției unui consens național în jurul unui proiect comun de dezvoltare a României.

– PES activists România este expresia europeană a stângii social-democrate pentru scena politică românească. Cum privesc liderii din Partidul Social Democrat activitățile organizate de PES activists România și care a fost feedback-ul invitaților de la Alba-Iulia, dar de la Chișinău?
– Mărturisesc că am simțit, cu ocazia evenimentului de pe 31 martie, un optimism general legat de viitorul social-democrației și al României. Aproximativ 1.000 de militanți ai PES activists România – structură a Partidului Social Democrat responsabilă de temele europene – precum și numeroși invitați, au fost prezenți în cele trei orașe-simbol ale României Mari. Nu este însă primul eveniment de anvergură pe care-l organizăm. În prezent, avem peste 10.000 de membri în toată ţara şi organizaţia se mândreşte cu sute de acţiuni organizate de la înfiinţarea sa în 2007, anul aderării țării noastre la Uniunea Europeană. Suntem o organizaţie recunoscută ca şi structură instituţionalizată în cadrul Partidului Social Democrat, care și-a asumat prin statut susținerea PES activists România, a acţiunilor şi activităţilor noastre. Obiectivul nostru, pe termen lung, este acela de a construi un dialog solid la nivelul stângii româneşti din care să se nască contribuţii consistente pentru viitorul european, așa că sperăm să vă surprindem plăcut și de acum încolo.
– Știm că PES activists România are o filială și la Olt. Ce ne puteți spune despre colaborarea cu președintele PES activists Olt, Mirela Vasile, respectiv cu vicepreședintele, Victor Tița?
– Sunt doi profesioniști redutabili și, mai mult decât atât, doi oameni cu suflet mare. Mirela a derulat numeroase campanii umanitare, iar Victor, care este cadru didactic ca și mine, este îndrumătorul multor generații de studenți din Slatina.
– Multora nu le vine să creadă că ați dat „fotoliul” de europarlamentar pentru scaunul de ministru delegat pentru Afaceri Europene. A fost o schimbare echitabilă?
– Am renunțat la mandatul de europarlamentar pentru un proiect ce va putea îmbunătăți imaginea de țară: preluarea de către România, în perioada ianuarie – iunie 2019, a Președinției Consiliului Uniunii Europene. O singură dată în viață poți contribui la pregătirea și exercitarea primei președinții a țării tale la Consiliul Uniunii Europene, de aceea consider că am făcut alegerea corectă. Nu doar banii contează, ci și visurile, planurile, proiectele, dar mai ales ceea ce poți face în beneficiul celor pe care îi reprezinți.
– România se pregătește așadar ca să preia Președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. În ce stadiu suntem?
– Asumarea Președinției Consiliului Uniunii Europene de către România este, fără îndoială, un moment important pentru viitorul parcurs al țării noastre în cadrul proiectului comunitar. De aceea, mesajul meu, încă de la preluarea portofoliului de ministru, a fost acela de agreare a unui consens politic și național cu privire la afacerile europene. În ultimele luni, pregătirea preluării Președinției a înregistrat evoluții semnificative pe toate palierele sale. N-o spun eu, ci au făcut-o deja, public, omologii mei din Finlanda și Croația, care au vizitat Bucureștiul, la invitația noastră, pentru a demara în mod oficial dialogul sectorial în vederea elaborării programului comun de lucru al Trio-ului de Președinții din care facem parte. Noi am realizat deja o primă formă a agendei de acțiuni pe care le vom organiza pe durata celor șase luni, în toată țara, și am finalizat deja trei runde de consultare internă privind identificarea tematicilor de interes ale mandatului. Vreau să subliniez faptul că acest proces de elaborare a priorităților agendei Președinției este unul transparent, prin care am oferit tuturor celor interesați oportunitatea de a se pronunța asupra tematicilor pe care le consideră cele mai importante. După ce am consultat ministerele și instituțiile publice, dar și reprezentanții României din Comitetul Economic și Social European, Comitetul European al Regiunilor și Parlamentul European, toate tematicile rezultate au fost supuse dezbaterii, recent, în cadrul Forumul „EU-RO 2019”, despre care vă vorbeam și anterior. Pe de altă parte, suntem conștienți că o Președinție de succes este una profesionistă. Sub acest aspect, cei care vor arăta de ce e în stare România sunt funcţionarii publici care vor participa la toate reuniunile despre care vorbeam. De aceea, este foarte important să fie foarte bine pregătiţi. Am constatat că acea generaţie de funcţionari publici care au muncit din greu pentru a duce ţara în Uniunea Europeană nu se mai regăsește astăzi, din păcate, în sistemul public. O parte lucrează în mediul privat, alții s-au întreptat către instituțiile europene sau au ieșit la pensie. Astăzi ne aflăm în situaţia în care trebuie să reclădim acest corp de elită al funcţionarilor publici specializaţi în afaceri europene. M-am întâlnit personal cu reprezentanții desemnați de către ministere pentru funcțiile de președinte și vicepreședinte de grup de lucru, circa 250 de persoane. Mai mult decât atât, am început deja un program de formare adecvat, cu resurse interne, urmând ca ulterior să folosim experienţa unor profesionişti din partea Comisiei Europene şi a Consiliului.
– Ce proiecte sau evenimente mai figurează pe agenda dumneavoastră care să vizeze pregătirea României pentru a prelua Președinția Consiliului Uniunii Europene?
– Urmează o nouă rundă de consultare interinstituțională în privința tematicilor prioritare, după care documentul rezultat va fi discutat la nivel de Parlament și de Guvern. După cum vă spuneam, statele membre care dețin Președinția Consiliului Uniunii Europene lucrează în grupuri de câte trei, denumite trio-uri. Acest sistem a fost introdus de Tratatul de la Lisabona, în anul 2009. Trio-ul stabilește obiective pe termen lung și pregătește o agendă comună, determinând subiectele și aspectele majore care vor fi abordate pe o perioadă de 18 luni. Acest program de lucru al trio-ului nostru, pe care îl împărțim cu Finlanda și Croația, va fi lansat în a doua jumătate a anului, iar pe baza acestuia vom definitive și agenda de lucru a Președinției României. De asemenea, derulăm încă din toamna anului trecut o amplă campanie de evenimente publice dedicate promovării Președinției României la Consiliul Uniunii Europene. Am avut parte de săli pline și dezbateri foarte dinamice atât în Capitală, cât și în țară, inclusiv la Slatina.

– George Bernard Shaw afirma cu ceva timp în urmă că „mulți sunt socialiști fără măcar să o știe”, prin urmare am putea trage concluzia că în fiecare cetățean rezidă ideea social-democrației. Credeți că una din misiunile activiștilor PES, dar și a membrilor Partidului Social-Democrat ar trebui să fie aceea de a-i face pe oameni să conștientizeze acest lucru și să-l materializeze?
Una dintre calitățile social-democrației a fost dintotdeauna spiritul progresist. Amintindu-ne de iluștrii noștri predecesori, trebuie să admitem că social-democraților români le revine într-adevăr meritul de a fi luptat primii pentru ideea de legislație a muncii, pentru mișcarea sindicală, pentru votul universal și chiar pentru emanciparea femeilor, într-o epocă în care se vorbea mai mult în șoaptă despre aceste concepte. Un moment important în istoria social-democraţiei româneşti l-a constituit lupta pentru unirea Transilvaniei cu ţara. Ion Flueraş, Iosif Jumanca, Emil Isac, Traian Novac şi alţi fruntaşi social-democraţi transilvăneni au avut un rol hotărâtor în succesul Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918. E important să le aducem aminte oamenilor despre aceste lucruri, iar contextul Centenarului Marii Uniri și al deținerii Președinției Consiliului Uniunii Europene ne obligă să ne aducem propria contribuție la reînnoirea social-democraţiei internaționale. Să știți că am lansat încă de anul trecut, în toată țara, o serie de dezbateri interactive, „Noi și UE”, subliniind în acest sens contribuția pe care Partidul Social Democrat și stânga românească o pot avea în conturarea rolului României la nivel european, dar și nevoia unei participări mai mari a populației la procesul decizional european.
– Social-democrația, odată însușită și asumată, devine un stil de viață?
Bineînțeles! Frumuseţea stângii este că fiecare dintre noi are propria sa poveste despre ce înseamnă stânga şi care l-a determinat să devină mai preocupat de valorile sociale. A fi de stânga nu înseamnă a fi împotriva dreptei, ci a fi în favoarea unei lumi mai corecte, în care societatea acţionează pentru a reduce inegalităţile şi a oferi fiecărei persoane şansa la un trai mai bun…
         ..de Ioana Andreea Dogeanu

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.