Acasă Editorial De data asta, la Pirelli…

De data asta, la Pirelli…

5893
        Să admitem că ar exista un conflict între patronat și salariați, la fabrica de cauciucuri a celor de la Pirelli din Slatina. La fel de bine, putem și spune că nu există niciun conflict! Părțile nu s-au grăbit cu declarații. Cele câteva frânturi de vorbe ale sindicatelor, raportate la lipsa de reacție a angajatorului, arată ceva, dar nu un capăt de țară…
În schimb, la Pirelli Slatina e o stare de tensiune, veche de câțiva ani. În fabrică se muncește mult. Presiunea e din ce în ce mai mare, de la lună la lună, cam de când patronii s-au prins că românii suportă multă muncă și la fel de bine acceptă și baza unor promisiuni că de mâine le va fi mai bine. Însă, cine trebuie să spună când e mâine, uită de fiecare dată să precizeze concret și ziua.
Să fie clar pentru toată lumea: acționariatul de la Pirelli nu a investit o jumătate de miliard de euro la Slatina pentru a face protecție socială! Au venit aici anticipând intrarea noastră în Uniunea Europeană, simțind criza locurilor de muncă, beneficiind de o legislație deficitară în materie de muncă, în zona de mediu. Înțelegând corect potențialul zonei. Treptat, dincolo de analizele primare, fabrica s-a extins. Iar dacă astăzi, la Slatina, se produc cele mai sofisticate anvelope, cam din tot ce face grupul la nivel mondial, e pentru că aici se poate cere și obține: calitate, seriozitate, performanță, cu niște costuri, în zona resursei umane, cam la un sfert din cât se cuvine unui muncitor prost plătit din fabricile situate în Europa Occidentală și chiar sub cât primește un alt purtător de salopetă Pirelli, în Asia.
Afacerea este astăzi pe un trend pozitiv. Datele publicate de organismele financiare, privind evoluția profitului, arată o constantă creștere, în depășire, de la an la an. Nu e o exagerare să spui astăzi că fabrica de la Slatina e cam cea mai tare a grupului. Din lume!
În aceste condiții, oamenii au dreptul să ceară! Nu fac niciun sacrilegiu. Iar dacă patronatul sau administratorii români din zona de decizie a Pirelli Slatina vor înțelege că nu mai sunt la vremea când regulile jocului le făceau ei, iar în România s-a mai schimbat ceva, negocierile vor fi de bun folos, pentru toate părțile. Mai presus, pentru acel climat de încordare, existent în zona de producție, unde există doar automatisme și foarte puțină motivare. În pofida acțiunilor de PR pe care le prestează firme agreate, ușor căpușă, pentru Pirelli Slatina.
La deschiderea primelor capacități, în urmă cu zece ani, era coadă la angajare. Astăzi, greu găsesc operatori, iar standardul de pretenții a coborât din ce în ce mai jos… România, Slatina, nu mai au forță de muncă disponibilă să cadă în genunchi, fie și pentru o cauză globală cum este cea a lui Pirelli. Mulți vin, puțin rămân! Iar după, cei care vin, nu mai sunt ca primii veniți. E o gravă problemă, aș spune mai profundă decât revenicările unor sindicaliști necunoscuți chiar și de membrii care le plătesc cotizația. Aici trebuie intervenit mai repede decât în alocarea unei indexări la un salariu care devine decent abia după ce operatorul lucrează în trei schimburi, vine sâmbăta și duminica la lucru.
Prin comparație, Pirelli Slatina nu e un fruntaș pe ramură. Să spunem la lucruri pe nume: ALRO, TMK, plătesc mult mai bine și generează un climat social, intern, altfel decât la compania de pe strada Drăgănești. Acolo unde exigența managementului italienesc se împletește, impecabil, cu cumetriile, bârfele, din lanțul slăbiciunilor locale.
Dacă n-am spus-o, o spun în continuare, iar dacă am intuit-o mai sus, e nevoie de o precizare clară: astăzi, în martie 2018, Pirelli nu-și permite să nu găsească o cale corectă de răsplată pentru operatorii de la fabrica din Slatina! România nu mai e o țară bananieră, iar relocarea în altă parte a lumii e riscantă și păguboasă în același timp. Altfel, toate acțiunile de socializare cu urbea slătineană, derulate prin parteneri, sunt lamentabile. De la micul club de fotbal, până la niște proiecte sociale, confiscate și fără finalitate…
N.A. Sper ca prefectul de Olt, în baza prerogativelor date de lege, ca decident în Comisia de Dialog Social, să cheme părțile la… dialog! Silviu Neacșu reprezintă Guvernul României în teritoriu. Aceeași entitate care a acordat ajutoare de stat celor de la Pirelli, atunci când au venit la Slatina.

1 COMENTARIU

  1. nu patronatul italian fac cartile in acest joc murdar,si romanul este hotul care nu vrea sa plateasca italianul ia dat un fond de investiitii pt fabrica 3 ai ei au mancat banii prin firme terta cu care sunt in colaborare iar acum nu m.ai au bani asa ca trag din greu sa nu se ajunga la greva cei din sindicat au venit sa stranga ‘semnaturi’ pt asa zisa greva dar nu vor sa se ajunga acolo tot ei sunt cei care pun presiune pe oameni sa nu semneze informand oamenii ca daca se va ajunge la greva nu vor fi platiti pe timpul.grevei si oamenii se sperie si nu m.ai semneaza nu m.ai plecati urechea la tot ce a spus acel lider de sindicat ieri ei impreuna cu sefii romani sunt mafia care nu vor sa se ajunga la asa zisa greva au mizat p faptul k nu se vor strage aceste semnaturi care tot sau speculat de ceva vreme dar ajunge cu hotia asta pana aici a fost.cam ata am avut de spus despre greva din pirelli hotii romani fac cartile nu italienii

Dă-i un răspuns lui marius Renunțați la răspuns

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.