Acasă Cultură CENTENAR MAREA UNIRE – ÎNCEPUTUL

CENTENAR MAREA UNIRE – ÎNCEPUTUL

69
DISTRIBUIȚI

       De-a lungul veacurilor, UNIREA a fost visul de aur al românilor, iar EPOPEEA EI se confundă cu însăși existența poporului român, căci EL a zămislit din sânul lui șiruri lungi de LUPTĂTORI pentru acest IDEAL.

IANCU de HUNEDOARA supranumit „LUMINA LUMII”, ȘTEFAN cel MARE, asemănat de popor cu „MÂNDRUL SOARE”, MIHAI VITEAZUL, înfăptuitorul UNIRII din 1600, sunt modele și simboluri ale luptei pentru unitatea și libertatea românilor.
Atunci când SPADA n-a mai putut fi folosită, ÎNAINTAȘI VREDNICI au folosit LUPTA DIPLOMATICĂ pentru înfăptuirea UNIRII MICI și apoi, cu forțe noi, au făurit ROMÂNIA MARE, după ce românii independenți deciseseră „PE AICI NU SE TRECE!”, păstrând ființa statului național.

Începutul „OPEREI” se declanșează în cursul anului 1917, cu BĂTĂLIA PENTRU UNIRE, dusă de BASARABIA, ruptă de patrie, ca o rană națională când „evenimentele” din acel an au constituit o COTITURĂ ISTORICĂ, nu doar pentru RUSIA.
Crearea PARTIDULUI NAȚIONAL MOLDOVENESC la CHIȘINĂU a însemnat „intrarea” într-o fază decisivă a mișcării de eliberare și unire din BASARABIA, care a condus la manifestări curajoase și apariția unor structuri PRO-UNIRE – CONGRESUL ȚĂRANILOR din BASARABIA, CONGRESUL CORPULUI DIDACTIC, CONGRESUL UNIUNII COOPERATIVELOR etc.
În RUSIA, tensiunea era maximă și curând s-a transformat în ANARHIE… Pe acest FOND a avut loc CONGRESUL SOLDAȚILOR MOLDOVENI, convocat de un COMITET ORĂȘENESC ROMÂN, în data de 20 OCTOMBRIE 1917, la CHIȘINĂU.
Aici s-a decis AUTONOMIA BASARABIEI și alegerea SFATULUI ȚĂRII, în care să intre, ca DEPUTAȚI, 44 de ostași din totalul de 120. Ulterior, la 21 NOIEMBRIE 1917, când SFATUL ȚĂRII și-a deschis lucrările, numărul a fost majorat la 150: 105 români, 15 ucraineni, 14 evrei, 7 ruși, 2 germani, 2 bulgari, 2 găgăuzi, 1 polonez, 1 armean și 1 grec. PREȘEDINTE a fost ales ION INCULEȚ, ajutat de deputații PAN HALIPPA, ION PELEVAN și ION BUZDUGAN.

La 2 DECEMBRIE 1917 s-a proclamat REPUBLICA DEMOCRATICĂ MOLDOVENEASCĂ, condusă începând cu 7 DECEMBRIE 1917 de un DIRECTORAT condus de PANTELIMON ERHAN. Numai că noua entitate a fost atacată de forțele bolșevice, încât pericolul unui război civil între mișcarea națională și bolșevici era iminent.
Ca urmare, la 22 DECEMBRIE 1917, DIRECTORATUL a cerut ajutor ROMÂNIEI și, în consecință, CORPUL 6 ARMATĂ ROMÂN a intrat în CHIȘINĂU fiind primit cu entuziasm de populație. Deși PETROGRADUL a rupt relațiile cu BUCUREȘTIUL, generalul român BROȘTEANU, la 15 ianuarie 1918, participând la lucrările SFATULUI ȚĂRII, a declarat: „Creați-vă viața dumneavoastră cum credeți și nimeni nu se amestecă în ea. În organizarea ei, noi nu vă vom împiedica”.

În această garanție de „securitate”, la 24 IANUARIE 1918, și asta nu întâmplător, SFATUL ȚĂRII a proclamat INDEPENDENȚA cu unianimitate de voturi. S-a „instituit” CONSILIUL DE MINIȘTRI, iar PREȘEDINTELE REPUBLICII devine ION INCULEȚ.
EVENIMENTELE „se complică” însă pe „fondul frontului”, căci se încheie „Brest-Litovsk”, prin care RUSIA iese din ANTANTA, în timp ce PUTERILE CENTRALE făceau presiuni asupra ROMÂNIEI pentru un armistițiu, iar „guvernul” ucrainean închisese pace cu PUTERILE CENTRALE.
Guvernul ucrainean pretindea că BASARABIA formează o unitate indivizibilă cu UCRAINA, numai că această pretenție a fost ignorată la intervenția ministrului de externe german, KUHLMANN.

În ROMÂNIA, după demisia guvernului BRĂTIANU, noul guvern AVERESCU s-a opus propunerii CONSILIULUI de MINIȘTRII al BASARABIEI și președintelui ION INCULEȚ, pentru UNIRE.
La 5 MARTIE 1918, NOUL GUVERN ROMÂN, cu ALEXANDRU MARGHILOMAN, oscila în privința UNIRII, deși în BASARABIA dorința de UNIRE se generalizase prin acțiunile energice ale PARTIDULUI NAȚIONAL MOLDOVENESC.
În cele din urmă, în ședința de guvern de la IAȘI, la care au participat ION INCULEȚ și CONSTANTIN STERE s-a decis ACCEPTAREA UNIRII, respectând schimbările venite din BASARABIA, dar era necesar VOTUL OFICIAL al SFATULUI ȚĂRII.
Ca urmare, la 27 MARTIE 1918 a avut loc ședința SFATULUI ȚĂRII care a adoptat HOTĂRÂREA DE UNIRE și la care ION INCULEȚ a declarat „Ședința de azi, domnilor deputați, va fi o ședință istorică pentru poporul nostru”. Prezent și el, a luat cuvântul ALEXANDRU MARGHILOMAN, care a subliniat dorința guvernului român de a respecta hotărârile cetățenilor din BASARABIA, exprimată prin VOTUL din SFATUL ȚĂRII – 86 pentru, 3 împotrivă, 36 abțineri, 13 absenți.

UNIREA BASARABIEI cu ROMÂNIA, ce a prefațat pe cea deplină cu BUCOVINA, ARDEALUL, CRIȘANA, BANAT, MARAMUREȘ, consemnată, așadar, ca ISTORICĂ de ÎNCEPUT, se „explică” răspicat:

„În numele poporului BASARABIEI, SFATUL ȚĂRII declară: REPUBLICA DEMOCRATĂ MOLDOVENEASCĂ (BASARABIA) în hotarele ei dintre PRUT, NISTRU, MAREA NEAGRĂ și vechiile granițe cu AUSTRIA, ruptă de RUSIA, acum mai bine de o sută de ani, din trupul vechii MOLDOVE, în puterea dreptului istoric și al dreptului de neam, pe baza principiului că noroadele singure să-și hotărască SOARTA LOR, de AZI ÎNAINTE și PENTRU TOTDEAUNA se unește cu MAMA SA, ROMÂNIA.
«TRĂIASCĂ UNIREA BASARABIEI cu ROMÂNIA DE-A PURURI ȘI TOTDEAUNA»”, după care MARGHILOMAN, într-o scurtă alocuțiune a declarat că ia ACT de DECLARAȚIA DE UNIRE, încheind în final: „TRĂIASCĂ ROMÂNIA, UNA și INDEPENDENTĂ”.

FESTIVITATEA s-a desfășurat, ulterior, într-un entuziasm uriaș, la IAȘI, unde în fața delegației venite de la CHIȘINĂU, REGELE FERDINAND în cuvântul său a declarat:
„Salutăm în voi o parte frumoasă a unui VIS care niciodată nu se va stinge. Trăiască COPILUL cel mai MIC, dar poate cel mai VOINIC al ROMÂNIEI MAME”.

Iată cum, BASARABIA, pământ românesc între PRUT și NISTRU, cu istoria ei zbuciumată, a fost prima provincie care s-a unit cu ROMÂNIA pentru a forma ROMÂNIA MARE, stimulând lupta de eliberare și UNIRE, și a celorlalți români aflați sub ocupație străină.

CINSTE LOR!

Profesor,

ION PĂTRAȘCU
Slatina, Olt

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here