Recent, ministrul Dezvoltării, vicepremierul Paul Stănescu, a susţinut o conferinţă de presă ce a avut ca tematică proiectele care privesc realizarea unor stadioane sau reabilitarea celor existente.
Capitala României va fi gazda a patru meciuri, unul din optimi şi trei din faza grupelor. Partidele vor fi disputate pe Arena Naţională, iar pe stadioanele „Steaua”, „Rapid”, „Arcul de Triumf” şi „Dinamo” vor avea loc antrenamentele echipelor care vor ajunge în Bucureşti.
„Întrucât, în prezent, activitatea sportivă din România se află într-un moment de cotitură, relansarea sportului constituie una dintre priorităţile de guvernare. Iar sport de performanţă fără infrastructură sportivă nu se poate face. Astfel, Campionatul European de Fotbal EURO 2020 constituie o oportunitate pentru a reabilita o parte din infrastructura sportivă pe care o avem.
Ştiţi deja că, în 2013, România şi-a depus candidatura pentru organizarea, la București, a unor meciuri din cadrul Turneului final. În 2017, ulterior acceptării acestei candidaturi României, organizarea efectivă, la București, a unor meciuri din cadrul Turneului final a fost declarată de interes public şi de importanţă naţională.
Astfel, municipiul Bucureşti şi, implicit, România, se află într-un grup select de 12 oraşe şi ţări cărora li s-a oferit privilegiul de a participa la ediţia aniversară a Campionatului European de Fotbal din 2020 (este a 16-a ediție și va marca aniversarea a 60 de ani de la înființarea turneului). Una dintre condițiile asumate de către Guvernul României, prin dosarul de candidatură depus la sediul UEFA, în 2014, a fost aceea de a asigura înaintea fiecărui meci, pentru fiecare dintre cele opt echipe participante, câte o facilitate de antrenament corespunzătoare (distinctă de stadionul oficial).
În acest sens, în urma consultării cu Federația Română de Fotbal, au fost alese și agreate stadioanele Steaua, Rapid, Dinamo și Arcul de Triumf. O altă obligaţie asumată cu ocazia candidaturii pentru organizarea la Bucureşti a unor meciuri din cadrul EURO 2020 o reprezintă construirea şi modernizarea a 400 de terenuri de fotbal; ca urmare a discuțiilor cu reprezentanții FRF, a rezultat că aceste terenuri pot fi asimilate și cu cele din incinta sălilor de sport sau a complexurilor sportive realizate de CNI.
Nu în ultimul rând, cu aceste 4 arene, alături de Arena Națională și cele două stadioane aflate în proximitatea Bucureștiului (respectiv Ploiești și Giurgiu), capitala noastră va avea capacitatea organizării de evenimente sportive importante, precum campionate europene de fotbal pentru juniori, tineret, fotbal feminin și competiții de rugby la nivel european. Pe lângă aceste competiții, Bucureștiul va putea organiza și evenimente pentru tineret, concerte, festivaluri sau adunări publice.”
