Luni, 22 ianuarie, în cadrul programului activităţilor dedicate Zilelor Slatinei, a avut loc redeschiderea secţiei „Istorie şi Cultură a orașului Slatina”
Tematica expoziţiei, susţinută de patrimoniul muzeal existent, şi-a propus să ilustreze evoluţia Slatinei de-a lungul timpului, de la aşezare rurală la târg, cu activităţi de schimb şi meşteşugăreşti, iar după aceea la oraş, în contextul amplului proces de modernizare a societăţii româneşti manifestat din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Slătinenii au putut vedea obiecte tridimensionale, monede, cărţi, documente, hărţi, planuri, fotografii, cărţi poştale ilustrate, date despre vechimea locuirii şi particularităţile dezvoltării aşezării, situată în zona de convergenţă a dealului cu şesul, precum şi a unor importante rute comerciale care se întretăiau la vadul Oltului de la Slatina. Într-o altă sală s-a regăsit Slatina medievală, pornind de la documentul de atestare emis la 20 ianuarie 1368 de Vladislav I Vlaicu (1364-1376). În acest privilegiu comercial acordat negustorilor braşoveni, Slatina este menţionată ca punct vamal, atribut care favorizează evoluţia aşezării. În următoarea sală s-a reliefat, prin intermediul fotografiilor de epocă, imaginea oraşului Slatina la sfârşitul secolului al XIX-lea şi primele decenii ale secolului XX, cu străzi şi case reprezentative (strada București, Lipscani, ș.a.), instituții de învățământ (Școala de Agricultură de la Strehareț – înființată în anul 1883, Liceul Real „Radu Greceanu” – înființat în anul 1884), clădiri administrative (Prefectura Oltului – construită la 1887, Primăria Slatinei – construită la 1906), biserici (Catedrala „Ionașcu”) și monumente (inaugurarea Monumentului Ecaterinei Teodoroiu la 31 mai 1925), comerciale (Piața orașului Slatina în anul 1906, Magazinul „La Turnul Eiffel” al negustorului Zaharia Diculescu, Prima Cameră Agricolă a județului Olt – 1925, Primul Sfat Negustoresc – 1921, Primul Consiliul de Administrație al Camerei de Comerț și Industrie Circumscripția 1927-1929, Slatina Hotel „Regal”), industriale (Morile „Olteanca” și ”Aluta”, stabilimente bancare (Banca Populară în anul 1906, Palatul Băncii în anul 1908), militare (Regimentul 3 Dorobanți Olt), parcuri și zone de agrement (Grădina Publică „Regina Maria”, Parcul de pe Grădiște, malul Oltului) viața și personalităţile culturale (Ion Minulescu, Dinu Lipatti, Eugen Ionescu, Constantin Dissescu, Dimitrie Caracostea, Petre S. Aurelian, Pan Vizirescu, ș.a.).
Piesa de rezistenţă a fost un loc aparte în structura expoziţiei, rezervat reconstituirilor pentru spațiul cultural românesc „la belle epoque”.
„Vă invităm să fiți atenți la proiectele noastre culturale, deoarece Muzeul Județean Olt a dovedit, spun eu, de-a lungul timpului, că este o ambasadă a spiritului cultural oltean, este un model de referință pentru ceea ce înseamnă pulsul cultural al județului în care trăim cu toții. De câteva zile, cu toții ne bucurăm de «Slatina 650». Am văzut împreună, la Slatina, documentul de atestare de la 20 ianuarie 1368, am avut spectacole de muzică grandioase, am avut Gala Laureaților. Astăzi a venit vremea să vă spunem câte ceva despre povestea fără sfârșit a istoriei orașului nostru. Într-un spațiu de 120 de metri pătrați, împreună cu colegii mei, am reușit să redăm măreția istoriei pe care-o avem și-am plecat, cumva, din paleolitic, ajungând până în perioada contemporană.”, a spus directorul Muzeului Olt, Laurenţiu Guţică.
Au mai fost invitaţi: istoricul Aurelia Grosu, Bogdan Bădițoiu, directorul Arhivelor Naționale Olt, managerii muzeelor județene din Argeș și Teleorman, Cornel Popescu și Pavel Mirea.
