Sâmbătă, 20 ianuarie a.c., în faţa Primăriei Municipiului Slatina s-au strâns câteva sute de cetăţeni, care au fost martorii a două premiere: prezentarea documentului de atestare documentară a Slatinei, semnat la 20 ianuarie 1368, de Vladislav I Vlaicu, prin care se acorda scutire de vamă tuturor negustorilor braşoveni la trecerea peste râul Olt, la vama de la Slatina. Cea de-a doua premieră a fost imnul Slatinei, interpretat de corul Symbol, pe treptele primăriei.
Au fost prezenţi şefii urbei: Emil Moț, primarul Slatinei, viceprimarii Gigi Vîlceleanu și Claudiu Stăncioiu, şefii Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu, președinte, şi vicepreședintele Virgil Delureanu, prefectul judeţului Olt, Silviu Neacșu, deputatul Marius Iancu, episcopul episcopul Slatinei și Romanaților PS Sebastian, directori de instituţii şi, nu în ultimul rând un actor, care l-a interpretat pe Vladislav.
Evenimentul din faţa primăriei a debutat cu intonarea imnurilor României şi al Slatinei şi a continuat cu alocuţiuni susţinute de primarul Slatinei, preşedintele CJ, prefectul judeţului, episcopul şi directorul Serviciului Judeţean al Arhivelor Statului, Bogdan Bădiţoiu.
„Dragi slătineni, suntem martorii unui eveniment irepetabil în istoria oraşului nostru. Astăzi, Slatina împlineşte 650 de ani de la prima atestare documentară, confirmată în actul emis de voievodul Vladislav I, la 20 ianuarie 1368. În acest privilegiu comercial, Slatina este menţionată ca punct vamal, statut ce evidenţiază importanţa aşezării situate la primul vad din câmpie al râului Olt, unde se intersectau numeroase rute comerciale. Capitala judeţului Olt, din anul 1500, şi curte domnească temporară, Slatina s-a detaşat ca un important centru administrativ, economic şi cultural, fiind o punte de legătură între provinciile româneşti, Oltenia şi Muntenia. În ceas aniversar, sărbătorim oraşul, cinstim oamenii care prin eforturile şi dăruirea lor au contribuit la dezvoltarea continuă a Slatinei, conferindu-i imaginea unui oraş modern şi european. Ca primar al municipiului Slatina, împreună cu echipa mea de oameni tineri, hotărâţi şi serioşi, sunt hotărât să construim un prezent în acord cu aspiraţiile tuturor cetăţenilor acestei urbe.”, a spus Emil Moţ.
La 11:30, slătinenii s-au strâns pe esplanda din centrul Slatinei, acolo unde s-au lansat spre cer 650 de baloane. În tot acest timp, la Centrul Cultural Eugen Ionescu, olimpicii, sportivii şi pregătitorii lor erau premiaţi în cadrul Galei Campionilor.
Seara s-a încheait cu un marş cu torţe, de la CEC către esplandadă, cu recitaluri susţinute de AMNA şi Holograf, urmate de un foc de artificii.
Adevarul: Imnul Slatinei a fost interpretat in premiera absoluta pe data de 22 ianuarie 2002 cu ocazia sarbatoririi a 640 de ani de existenta documentara a Slatinai. Corul care a interpretat atunci Imnul Slatinei, al compozitoarei Olguta Lupu, a fost Corul „Millennium” dirijat de maestrul Alexandru-Chirila Stanciu.
Prima vizită a prinţului Carol I este consemnată în 1866, în drumul său spre Bucureşti pentru a prelua tronul. În Slatina a ajuns pe 9 mai 1866, momentul fiind astfel descris în „Memoriile Regelui Carol I al României”:
„Pe la 12, prinţul sosi la Olt, un râu larg; pe ţărmul celălalt se zărea oraşul Slatina, într-o poziţie pitorească. O plută împodobită cu crengi verzi şi cu covoare trecu pe călători peste râul spumegând. Populaţia se adunase de pretutindeni şi se grămădise pe amândouă ţărmurile râului, primind cu aclamaţii pe tânărul domnitor. Înainte de a intra în Slatina, prinţul schimbă trăsură şi astfel îşi făcu intrarea în oraşul frumos decorat; prin numeroase arcuri de trimf împodobite cu portretul lui ajunse la o casă particulară, unde i se servi un dejun solemn, după ce mai întâi primi autorităţile orăşeneşti”.
A avut, ulterior, ocazia să treacă pe podul de fier terminat chiar în timpul domniei sale, în 1891. Cel mai des a ajuns, însă, cu trenul, fiind consemnate mai multe episoade în care îşi chema de la Bucureşti miniştrii şi discutau în gara Slatina treburi de stat. A fost şi oapete de seamă al marilor boieri ai vremii, a venit şi pe timp de pace, dar şi în vreme de război.
În oraşele în care ajungea, în special în zile de sărbătoare, ţinea să ia parte la serviciul religios. Într-un astfel de moment, într-o călătorie de inspectare a armatei, la Slatina, vizitând biserica-catedrală, a intrat în timpul unei slujbe de cununie. Iată cum descria un ziar al vremii acest episod:
„Duminică, 30 Aprilie, I.S. Domnitorul după ce asistă la serviciile divine, a inspectat trupele aflate în oraşul Piteşti şi cantonamentele de prin prejur adunate pe platoul oraşului penru acest scop sub comanda d-lui general Racoviţă, comandantul diviziei a IV-a. Înălţimea Sa, remăind satisfăcut atât de ţinuta oamenilor, de curăţenia echipamentelor de tot felul, precum şi întru ceeace priveşte instrucţia, a bine-voit a arăta Înalta Sa mulţumire tutulor domnilor oficieri.
La 12 ore a pornit spre Slatina. La staţia Stolnici regimentul al V-lea de dorobanţi asemenea a fost inspectat de Înălţimea Sa şi pe la 2 ore I.S. a intrat în oraşul Slatina care se împodobise pentru a sărbători sosirea Domnitorului. Înălţimea Sa de la gară esprimând dorinţa d’a merge mai înteiu la biserica-catedrală să asculte serviciul divin, aci din întâmplare fiind a se celebra cunucia fiului d-lui senator Delenu, cu d-şoara Elena Muntenu, la intrarea Înălţimei sale în biserică tinerii se aflau tocmai înaintea Sfântului altar. Atunci, cu Înalta Sa bună-voinţă, Înălţimea Sa binevoi a se oferi naş şi împreună cu d-na Caramanliu, cunună pe tineri. Această norocită întâmplare a mişcat adânc pe părinţi şi pe numerosul public asistent“. Episodul fericit este redat în articolul „Domnitorul Carol I şi Ion C. Brătianu în Romanaţi şi la Olt în 1877“, publicat în revista Memoria Oltului (nr. 59, ianuarie 2017), iar ziarul care consemna evenimentul era Românul, din 4 mai 1878.