Acasă Actualitate „Botezul cailor”, la Slătioara, pentru a XXV-a oară

„Botezul cailor”, la Slătioara, pentru a XXV-a oară

156
DISTRIBUIȚI
foto: Tradiţii Oltene

Ortodocşii sărbătoresc astăzi, 6 ianuarie, Bobotează, ultima zi a ciclului sărbătorilor de Anul Nou, marcată în calendarul creştin de celebrarea Botezului Domnului. Este dedicată purificării mediului înconjurător, în special a apelor, de forţele malefice. Sărbătoarea abundă în superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. În Bucovina, purificarea aerului se făcea, cândva, prin focuri şi fumegatii, în cadrul unui obicei numit Ardeasca. Această manifestare avea loc imediat după sfinţirea apei când tinerii se retrăgeau pe locuri mai înalte, având asupra lor cărbuni aprinşi ce fuseseră folosiţi anterior la aprinderea secaluselor, şi aprindeau focurile de Bobotează. În ziua de 6 ianuarie, preoţii sfinţesc apele, iar cu apa sfinţită oamenii îşi stropesc casele şi animalele. Restul de agheasmă pe care o primesc de la preot când vine cu Iordanul o păstrează în sticle, pentru leac. Apa sfinţită sau agheasma este elementul cel mai important al sărbătorii de Bobotează. Preoţii spun despre aceasta că este sfinţită şi capătă proprietăţi supranaturale prin intervenţia directă a Duhului sau Spiritului Sfânt.
Cel mai bun argument pentru a susţine sfinţenia acestei ape este faptul că aceasta nu se alterează în timp, păstrându-şi calităţile chiar şi un an sau doi. Secretul stă, însă, spun oamenii de ştiinţă, în faptul că apa respectivă intră în contact cu argint, prin scufundarea crucii, şi cu busuiocul, ambele având proprietăţi antimicrobiene. Busuiocul este şi el recunoscut pentru calităţile sale de vindecare a anumitor afecţiuni. Potrivit specialiștilor în medicina naturistă părţile aeriene ale plantei de busuioc prezintă importanţă atât în medicina umană, cât şi în cea veterinară. Principiile sale active acţionează antiseptic intestinal, stimulează digestia, antimetic, antiinflamator renal şi intestinal, antiseptic pulmonar, antifungic, febrifug.
La om e folosit în colici intestinale, balonări intestinale, vomă, gripă, răceală, bronşită acută şi cronică, dureri de cap, ulcer gastric, infecţii urinare, anorexie, diaree etc. De asemenea, se spune că animalul stropit cu apa sfinţită de preot este ferit de boli şi întâmplări nedorite, va avea putere de muncă şi nu se va atinge blestemul de el. Iar cei care-i botează vor avea un an bun, cu recolte bogate. La baza obiceiului stă credinţa potrivit căreia calul este ajutorul omului în treburile gospodăreşti şi la munca de pe câmp și atunci și el trebuie purificat întocmai ca stăpânul pe care-l slujeşte.

O sărbătoare care a adunat peste 1.000 de oameni
Pentru a XXV-a oară, după 1989, în comuna condusă de Savu Ungureanu, primarul Slătioarei, a avut loc o nouă ediţie a „Botezului Cailor”, o străveche sărbătoare realuată la începutul anilor ’90. Şi în acest an, sătenii din Slătioara s-au strâns, cu mic, cu mare, pentru a admira caii participanţi la concurs.
Printre concurenţi s-au aflat şi participanţi din anii trecuţi. La ediţia din acest an, peste 1.000 de persoane au fost prezente, conform spuselor jandarmilor aflaţi la faţa locului.
Evenimentul, organizat de administraţia locală a Slătioarei, a început în jurul miezului zilei cu binecunoscutul botez al cailor. Apoi, toţi caii participanţi au trecut prin faţa juriului, în prima probă: „Frumuseţe”, în cadrul căreia au fost selectate cele mai arătoase exemplare A doua probă a fost cea de „Tracţiune” , în care caii au demonstrat că au putere. Cabalinele participante, au trebuit să tragă o căruţă plină cu nisip.
La ediţia de anul acesta au participat aproximatix 35 de cai, din comuna Slătioara şi aduşi şi din alte localităţi limitrofe comunei Slătioara. Câştigătorii ediţiei de anul acesta, cei care au urcat pe cea mai înaltă treaptă a podiumului, la proba de frumuseţe, au fost Sandu Covaci, din Slătioara și Teodor Turcitu, din Balș, iar la proba de frumusețe, pe primul loc au fost tot Sandu Covaci, din Slătioara și Nicolae Dumitra, din Piatra Olt.

Pregătiri pentru următoarea ediţie
Chiar dacă abia a trecut Boboteaza, primarul Savu Ungureanu a promis că nu se va opri din misiunea de a duce tradiţia mai departe şi va organiza o nouă ediţie şi anul viitor. Ediţia din 2018 a fost una de succes, deoarece a adunat cei mai mulţi participanţi şi curioşi, semn că acest obicei străvechi are priză la public.
După Revoluţie, această sărbătoare a cabalinelor este posibilă doar datorită implicării şi susţinerii pedililor comunei. Din străbuni se spune că respectarea acestei tradiții ajută animalele să fie puternice și sănătoase tot anul. În plus, stăpânii care își botează caii vor avea parte de belșug, un an bun și mult spor la muncile agricole din an. Conform tradiției, de Bobotează, stăpânii îi „îmbracă” pe cai de sărbătoare, cu podoabe alese, clopoței, funde și curele.
Frumoasele cabaline sunt duse, apoi, la biserica din sat, unde preotul le binecuvintează cu agheasmă. Această manifestare etnofolclorică tradiţională datează de pe la anii 1900, dar în perioada comunistă nimeni a organizat, deşi în sufletele slătionenilor era mereu vie.. Acest botez se face „la propriu” de către preoţi, deoarece calul este ajutorul omului în treburile gospodăreşti şi la muncă de pe câmp, el ar trebui purificat întocmai ca cel pe care-l slujeşte; şi de aici – Botezul Cailor. Denumirea acestui tip de eveniment se regăsesşte în cartea de slijbă „Molitvelnic”, sub numele: „Rânduiala care se face când se îmbolnăvesc orice fel de animale”.

Iisus nu a fost botezat pentru iertarea păcatelor lui, fiindcă El era fără de păcat, ci pentru sfinţirea creaţiei. Nu suntem botezaţi pentru a ni se ierta vreun păcat anume, ci pentru a marca începutul unei vieţi noi, unui început şi neapărat al naşterii. Din punct de vedere calendaristic, Boboteaza reprezintă încheierea ciclului celor 12 zile ale Sărbătorilor de Iarnă, care încep pe 25 decembrie, cu Naşterea Domnului sau Crăciunul.
La Slătioara, prin grija primarului Savu Ungureanu, această sărbătoare locală, recunoscută la nivelul întregii ţări, va merge mai departe, pentru ca oricine va veni în această comună să ştie că, aici, oamenii locului ştiu să păstreze tradiţiile şi ştiu să le împartă cu toţi cei din jurul lor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here