Acasă Editorial „Asta-i viaţa!” De Florin Iordache!

„Asta-i viaţa!” De Florin Iordache!

236
DISTRIBUIȚI
KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERA

Luni, 30 octombrie, s-au împlinit doi ani de la tragedia din Clubul „Colectiv”. Un incendiu stupid, într-o locaţie amenajată într-o hală de la fosta fabrică Pionierul, din Bucureşti, a dus la pierderea a 65 de oameni. O parte din ei s-a stins în incendiu, cealaltă parte a fost ucisă de rănile profunde, dar şi de statul român, de incapacitatea acestuia de a înţelege că un ars are nevoie de nişte condiţii speciale pentru a avea o şansă la viaţă…
Povestea o ştiţi, în mare parte, toţi. A căzut un guvern pentru ca lucrurile să se îndrepte, chiar dacă nu sunt semne în acest sens. În aceste condiţii, în situaţia dată de această comemorare, luni, seara, trebuia să aibă loc un chef, într-o locaţie a protocolului de stat, în cinstea lui Liviu Dragnea. Împlinise omul nişte ani. Însă, ca atunci, când, în Apuseni, mureau cu zile nişte oameni, nici de data asta domnului Liviu nu i-a priit momentul festiv. Purceii au rămas în proţap, iar sarmalele, cel mai probabil, au fost împărţite între bucătarii de la protocolul de stat.
Problema e şi la unul de-al nostru. La Florin Iordache, cel care, oprit de reporteri, în timp ce se îndrepta spre locaţia în care trebuia să aibă loc masa, întrebat de asocierea dintre comemorarea naţională şi aniversarea şefului său, a răspuns, într-un context dat, cu: „Asta-i viaţa!” Sincer, nu-l credeam niciodată în stare pe Florin Iordache de o asemenea replică! Întotdeauna, i-am găsit circumstanţe atenuante, în toate acţiunile sau inacţiunile sale de om public. El, pe de o parte, eu, cronicar al vremurilor, pe de altă parte…
L-am înţeles când colegii săi de partid de la Olt, din alte vremuri, îl luaseră la ţintă. Era, atunci, vizat de Ionică şi Diaconescu, care acceptau cu greu să împartă din listele parlamentare cu unul venit de la Caracal. Am trecut cu vederea şi când mai multe surse îi reproşau murmurând, lui Florin Iordache, faptul că i-a întors spatele lui Gheorghe Anghel, primarul de odinioară de la Caracal, cel căruia demnitarul de astăzi îi e dator pe viaţă. Căci, fără Anghel, în cel mai fericit caz, Ioardache ar fi fost şi astăzi, dacă nu i-ar fi luat Toto locul, viceprimar la Caracal.
Când, în război cu Toma, a fost la un pas să fie exclus din partid, presa asta, de provincie, de la Olt, chiar şi publicaţia de faţă, i-au fost, cu titlu gratuit, alături. Iar bardul de la SCADT, neavând nevoie de scandal, a dat înapoi. Poate Iordache nu mai ţine minte, dar sunt destui care îşi amintesc momentul în care, la nişte alegeri parlamentare uninominale, a fost cât pe ce ca pe locul său să candideze Dragoş Drăghicescu de la Şerbăneşti. Se făcuse mult grâu în anul acela, iar Longin – tatăl se gândise o clipă să-şi facă fiul deputat. Şi atunci, toată lumea din afara cercului său de interese i-a fost alături lui Iordache…
Ca şi atunci, când, ministru la Justiţie, acelaşi Iordache, câştigătorul războiului cu Alexandru Danciu de la Balş, în lupta pentru perna verde de pe scaunul Rodicăi Stănoiu, şi-a pus o ţară întreagă în cap. Şase sute de mii de oameni, fix sau mai mult, i-au zis lui Iordache să plece! Când a plecat, în prima conferinţă de presă de la Olt, unde l-au adus Oprescu şi Stănescu pentru reanimare, multă lume a fost cumsecade cu el. Din nou, fără niciun interes. Doar nu trebuia să-l mai incomodeze şi ai săi, de aici, din judeţ, pe omul rămas în istoria României cu „Altă întrebare?”!
Şi când a profitat din plin de sistemul public din România, pentru a rezolva traseul profesional al fiicei, pe la diverse instituţii publice, ai lui, de la Olt, cronicari ai vremurilor sale, l-au lăsat în pace. Doar nu e nici primul şi nici ultimul! Haideţi să fim înţelegători şi să vedem dimensiunea reală a unui stat devenit captiv în domeniul recrutării forţei de muncă pe criterii de partid!
Şi, ar mai fi multe din această trecere în revistă a unor episoade din epopeea omului public, rezident de Ilfov, deputat de Olt, Florin Iordache. Dar, nu e timp şi nici rost de atâtea detalii. Însă, pentru acest „Asta-i viaţa!”, Florin Iordache nu trebuie uitat! Poate iertat, aşa cum fac bunii creştini. Ar mai fi vorba doar de o… „Altă întrebare”: ce ar fi spus la întrebarea adresată de reporteri, acelaşi Florin Iodache, dacă una dintre victimele din Colectiv i-ar fi fost rudă apropiată?

LĂSAȚI UN MESAJ