Acasă Actualitate DA, Olt-Romanaţi! 15 octombrie 2017, referendum pentru atribuirea denumirii de Olt-Romanaţi judeţului...

DA, Olt-Romanaţi! 15 octombrie 2017, referendum pentru atribuirea denumirii de Olt-Romanaţi judeţului Olt

197
DISTRIBUIȚI

Pe 15 octombrie, locuitorii judeţului Olt sunt chemaţi la urne. La referendum. Pe 15 octombrie 2017. Ziua care va rămâne în istorie drept ziua în care s-a înfăptuit o reparaţie morală, o reparaţie culturală, o reparaţie istorică. Întrebarea care se va regăsi pe buletinele de vot va fi: „Sunteţi de acord cu atribuirea denumirii Olt-Romanaţi judeţului Olt?”. Motivarea redenumirii este dată de sentimentul de reconstruire morală şi istorică a unui sentiment care n-a pierit: Romanaţiul. Judeţul a fost desfiinţat în anul 1950, şi reprezintă a doua jumătate a judeţului Olt, cea de la dreapta de râul Olt. Prin acest lucru se doreşte echilibrarea istorică a denumirii judeţului. În aprilie 2017, în capitala Romanaţiului, Caracal, la Casei Doldurea, a avut loc prima reuniune a grupului de iniţiativă. La această masă rotundă au fost prezenţi prefectul județului Olt, Silviu Neacșu, președintele Consiliului Județean Olt, Marius Oprescu, Preasfințitul Sebastian, episcop al Slatinei și Romanaților, senatorii Paul Stănescu, Renică Diaconescu și Siminica Mirea, deputații Florin Iordache, Marius Iancu, Alexandru Stănescu și Dan Ciocan. De asemeni, vor a fi inițiatori și susținători ai proiectului Olt-Romanați, primarul, Caracalului, Radu Liviu și viceprimarul Octavian Stănescu. Numeroși reprezentanți ai presei locale, vicepreședintele CJ Olt, Virgil Delureanu, profesori caracaleni, cadre militare în rezervă.

Romanaţi, file de istorie
Judeţul Romanaţi era aşezat între Olt şi Dunăre şi avea o suprafaţă de 3.560 km². Situat pe valea Oltului, în drumul legiunilor către Apulum, în inima Daciei Traiane, teritoriul judeţului Romanaţi a fost gazdă a numeroase aşezări. O puternică viaţă romană şi-a găsit casă în acest loc. Aici se află Romula, actualmente pe teritoriul satul Reşca din comuna Dobrosloveni, castru pe urma cărora arheologii au făcut numeroase descoperiri şi Malva (Celeiul de azi), situată din punct de vedere strategic de Dunăre unde, se pare, a fost capitala uneia din cele trei diviziuni ale Daciei Traiane: Dacia Malvensis. Denumirea satului Reşca derivă de la Resculum Roman.
Numele fostului judeţ, cu sufixul slav „aţi” derivă, după afimaţia profesorului Iorga, de la numele unui cneaz sau judeţ: Roman. Iar o altă variantă mai este „Roma nati” – născuţi la Roma.
Numele oraşului Caracal este derivat de la acela al împăratului Caracalla. Însă mai este o altă variantă, şi ea luată în calcul, că numele e de origine turcă: Kara Kale înseamnă „Cetate Neagră”.
Izlazul, comună ce aparţinea de judeţul Romanaţi, era o aşezare cu o bogată istorie patriotică. Revoluţionarii au proclamat, la 9 iunie 1848, guvernul provizoriu, care avea misiunea să dea ţării aşezămintele cele mai liberale. La recensământul din anul 1930, în judeţul Romanaţi trăiau 271.288 locuitori. Aici ocupaţia principală e cultura cerealelor, în special a grâului şi a porumbului. Oamenii din această regiune sunt mai inimoşi şi mai stăruitori la lucru decât cei de la nord. Portul popular s-a schimbat şi el mult în ultimii 50 de ani, mai ales pentru hainele de sărbătoare. Obiceiurile şi credinţele vechi durează numai în parte. Posturile nu se mai ţin viguros. „Boalele” se caută tot mai puţin cu babele, şi tot mai mult cu doctorii. Romanaţi e un judeţ care a dat nu numai muncitori harnici ai ogoarelor ci şi oameni de seamă din trecut : fraţii Buzeşti în sec XVI şi XVII, domnitori ca Matei Basarab, pandurii lui Tudor Vladimirescu, haiduci luptători ca Jianu şi Mereanu, revoluţionari de la 1848, ca Popa Şapcă.

Judeţul Romanaţi a fost una dintre unităţile administrative ale Regatului României, care a dăinuit, fără întrerupere, încă de la întemeierea Ţării Româneşti, prima atestare documentară datând din 1 august 1496 din timpul domniei lui Radu cel Mare, acest judeţ fiind puternic legat şi de numele unificatorului de ţară Mihai Viteazul, care avea la Caracal curte domnească.
Situat în sud-estul Olteniei, mărginit de malul drept al Oltului pe o lungime de 94 km şi în partea de sud de apele Dunării de-a lungul a 59 km, învecinat cu judeţul Dolj la vest şi judeţul Vâlcea la nord, judeţul Romanaţi avea o suprafaţă de 3.560 kmp, o bună dezVoltare economico-socială şi o viaţă culturală deosebită, capitala judeţului fiind la Caracal.
Pe hotarul judeţului Romanaţi s-a dezvoltat una din cele mai puternice culturi neolitice, piesele de ceramică cu o vechime de peste 6000 de ani descoperite în şantierele arheologice deschise în judeţ fiind dovezi de necontestat.
La acestea se adaugă, pe teritoriul „celui mai bogat judeţ în vechi denumiri romane” urmele cetăţilor Antina, Romula, Celei, Catra Nova, Islaz, Slăveni şi Vădastra. Faptul că pezenţa romană a fost aici foarte intensă o dovedesc descoperirile arheologice de la Romula, Reşca de astăzi, unde se pare că a fost capitala Daciei Inferioare.
Redescoperirea valorii cognitive a acestui Simbol se impune cu atât mai mult cu cât
de-a lungul timpului, Romanaţiul a contribuit la realizarea prorectului statalităţii noastre, iar prin cei trei domnitori pe care i-a dat Tării Româneşti, Radu Bădica (1623 – 1624), Matei Basarab (1632 – 1654) şi Constantin Brâncoveanu (1688 – 1714), a îmbogăţit în chip strălucit tradiţia dinastică a românilor.
Înţelegând spiritul timpului, romanaţenii s-au alăturat, în anii 1859, 1877 şi 1918, efortului naţional pentru formarea statului modern român, cucerirea independenţei şi înfăptuirea Marii Uniri, confirmând spiritul viu al „paradigmei unirii” din acest loc, de trăire şi simţire românească.
Romanaţiul istoric a dat culturii şi ştiinţei româneşti numeroase personalităţi de anvergură care prin contribuţiile lor au îmbogăţit patrimoniul inteligenţei şi avuţiei naţionale: poetul Virgil Carianopol, compozitorul Radu Şerban, pictorul Marius Bunescu, fizicianul Neda Marinescu, istoricul Vasile Maciu, academicianul Cristea Mateescu, matematicianul George Dincă, căruia Consiliul Judeţean Olt i-a conferit titlul de “Cetăţean de Onoare al Judeţului Olt” la data de 28.01.2016.
Tradiţia şi creaţia populară romanaţeană au fundamentat aici o zonă etno-folclorică distinctă, piese de rezistenţă precum căluşarii, scoarţa romanaţeană şi ceramica de Vădastra cu spirala ei venită din vremuri imemoriale, purtând cu ele o semnătură simbolică a vieţii şi sentimentelor locuitorului acestui spaţiu inconfundabil.
Prin Legea nr. 5 din 6 septembrie 1950 s-a realizat după model sovietic raionarea administrativ economică a teritoriului naţional. Legea menţionată prevedea desfiinţarea unităţilor teritorial-administrative tradiţionale: judeţele, plasele şi comunele, ţara fiind împărţită în regiuni şi raioane.
Judeţul Romanaţi desfiinţat odată cu reforma administrativă din 6 septembrie 1950, a fost una dintre cele 32 de unităţi administrative ale Regatului României şi singurul din cele cinci judeţe ale Olteniei care evocă latinitatea poporului român, aşa cum afirma academicianul Răzvan Theodorescu, în data de 23 noiembrie 2014, pe scena Teatrului Naţional din Caracal.
Odată cu adoptarea Legii nr.2/1968 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România, Romanaţiului şi locuitorilor acestuia li s-a făcut o mare nedreptate, acest judeţ nemaiapărând pe harta ţării deoarece teritoriul lui afost înglobat majoritarîn actualul judeţ Olt.
Oltul si Romanaţiul au împletit o istorie comună prin pozrţia geografica din
stânga şi dreapta Oltului inferior, prin viaţă economică, tradiţii şi cultură comune.
prin legăturile de familie şi de rudenie din cele doua judeţe, prin contribuţiile
comune la realizările din actualul judeţ Olt.
Completarea denumirii actualului judeţ OLT cu sintagma ROMANAŢI reprezintă o reparaţie morală şi istorică pentru lOCLlltOl’ll’ vechiulur judeţ Romanaţi, care prin contribuţia spirituală, culturală ŞI artistica adusa au îmbogăţit patrimoniul cultural al judeţului nostru.
Astfel, consultarea cetăţenilor judeţului prin referendum, în vederea atribuirii denumirii Olt – Romanaţi judeţului Olt semnifică un real şi profund caracter reparatoriu pentru locuitorii unui hotar nedreptăţit.

Pe 15 octombrie, la urne
Potrivit prevederilor art.2 alin.(2) din Legea Nr.3/2000 privind organizarea şi desfăsurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare: „În condiţiile prezentei legi se poate organiza şi desfăşura şi referendum local asupra unor probleme de interes deosebit pentru unităţile administrativ-teritoriale.”
În conformitate cu prevederile Art. 5 din aceeaşi lege, referendumul local este valabil dacă la acesta participă cel puţin 30% din numărul persoanelor înscrise în listele electorale permanente.
Rezultatul referendumului este validat dacă opţiunile valabil exprimate reprezintă cel puţin 25% din cei înscrişi pe listele electorale permanente.
Cu respectarea prevederilor Art.13 alin.(1) şi (2) din Legea nr.3/2000 privind organizarea şi desfăşurarea referendumului, cu modificările şi completările ulterioare, problemele de interes deosebit din unităţile administrativ-teritoriale şi subdiviziunile administrativ-teritoriale ale municipiilor pot fi supuse, în condiţiile prezentei legi, aprobării locuitorilor, prin referendum
local.
Referendumul local se poate organiza în toate satele şi localităţile componente ale comunei sau oraşului ori numai în unele dintre acestea.
În cazul referendumului la nivel judeţean, acesta se poate desfăşura în toate comunele şi oraşele din judeţ ori numai în unele dintre acestea, care sunt direct interesate. Potrivit prevederilor Art. 14 din legea menţionată anterior, problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliile locale sau judeţene, după caz, la propunerea primarului, respectiv a preşedintelui consiliului judeţean sau a unei treimi din numărul consilierilor locali, respectiv al consilierilor judeţeni.
Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin „DA” sau „NU” asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ-teritoriaIe respective.

Ideea organizării unui referendum privind completarea denumirii județului Olt, prin adăugarea substantivului propriu – „Romanați”, nu este de dată recentă. Ea a fost susținută, necontenit, de oamenii vremurilor, din 1968 încoace, atunci când județul Romanați a fost, abuziv, desființat. Din cele discutate, referendumul ar fi posibil la sfârșitul anului în curs, el nu implică costuri pentru cetățeni, schimbarea documentelor de identitate urmând să se facă la termenul de expirare al acestora.
Redescoperirea valorii cognitive a acestui simbol se impune cu atât mai mult cu cât, dupã numele ţării, România, Romanaţiul este una dintre puţinele denumiri geografice care include numele poporului român, toponim care definea o unitate administrativ-teritorialä aşa cum este în prezent judeţul Ott. Romanaţiul a fost continuatorul unei forme administrative romane, o expresie lingvistică şi istorică a continuităţii româneşti.

LĂSAȚI UN MESAJ