Acasă Actualitate Şerbăneşti – 2017. „Sărbătoarea Secerişului”, o sărbătoare de suflet a primarului Titi...

Şerbăneşti – 2017. „Sărbătoarea Secerişului”, o sărbătoare de suflet a primarului Titi Peligrad

833
DISTRIBUIȚI

În fiecare an, de Sfântul Ilie, pe 20 iulie, Primăria şi Consiliul Local Şerbăneşti organizează „Sărbătoarea Secerişului”, fondată de Titi Peligrad, primarul Şerbăneştiului, ajunsă, în acest an, la cea de-a VIII-a ediţie.
Sărbătoarea este un bun prilej de a sărbători atestarea documentară a localităţii. Cu mic, cu mare, cetăţenii din localitate sunt invitaţi la evenimentul care va fi presărat cu multă voie bună, surprize, momente artistice şi recitaluri muzicale ale unor solişti locali şi naţionali de muzică populară.

Sărbătoare presărată cu dans şi muzică
Ediţia din acest an a „Sărbătorii Secerişului” va debuta, la ora 16:00, cu primirea invitaţilor. Etnograful Rada Ilie le va explica musafirilor „Drumul pâinii”. Aşa se numeşte expoziţia ce va fi vernisată cu începere de la ora 16:30. De asemenea, la standul expoziţiei vor fi prezenţi şi meşteri populari. Şcoala Populară de Arte şi Meserii Slatina va susţine un program artistic cu începere de la ora 17:00. O jumătate de oră mai târziu, pe aceeaşi scenă vor urca membrii Ansamblurilor folclorice din Crâmpoia, Şerbăneşti şi al GAL Ghimpeţeni.
De la ora 18:00, cuplurile care au împlinit 50 de ani de căsnicie vor fi premiate pentru fidelitate. În cadrul aceleiaşi festivităţi de premiere, li se vor recunoaşte meritele şi elevilor care au obţinut media maximă la Evaluarea Naţională, patru la număr. Soliste ale Ansamblului Profesionist „Doina Oltului”: Ileana Lăceanu, Vasilica Dinu şi Neta Soare, vor încânta publicul cu muzică populară, de la ora 18:30. Seara se va încheia cu recitaluri susţinute de Olguţa Berbec şi Valentin Sanfira.

Comuna Şerbăneşti, repere istorice
Comuna Şerbăneşti este aşezată în Câmpia Boianului, pe platoul dintre râul Olt şi râul Vedea, pe şoseaua Slatina-Potcoava-Roşiori de Vede. Cu comunele vecine se leagă prin drumuri comunale, spre nord-est face legătura cu satul Floru, din comuna Icoana, situat la circa 7 km de comuna Serbăneşti. În partea de sud, printr-un drum judeţean, se asigură legătura cu comuna Crîmpoia, situata la 7 km depărtare. În partea de nord, se asigură legătura cu comuna Movileni (Tâmpeni) şi cu comuna Greci. Şerbăneştiul se găseşte pe paralela de 440 19` latitudine nordică şi pe meridianul de 240 42` longitudine estică. Fiind aşezată la 50 km de oraşul Slatina, reşedinţa judeţului Olt şi la 54 km faţă de oraşul Roşiori de Vede, din judeţul Telorman, face că să se simtă aproape în egală măsură influenţa celor două oraşe. În ultimii 10 ani, datorită faptului că în oraşul Slatina s-a dezvoltat o industrie puternică, influenţa acestei localităţi se face simţită prin aceea că atrage o mare parte din forţă de muncă a comunei. În anul 1717, în harta anexată la istoria Daciei de Antonio del Chiaro se găseşte şi localitatea Şerbaneşti.
Comuna Şerbăneşti apare apoi într-o altă hartă anexată la: Istoria Transalpină a Daciei de Franz Iosif Sulger, din 1780. În această hartă localitatea Şerbăneşti apare sub forma a două unităţi administrative, separate, fiind vorba, probabil, de satul Şerbăneşti de Jos şi Şerbăneşti de Sus, care, atunci, erau comune separate. În deceniul al IX-lea al secolului al XIX-lea s-a tipărit o hartă la Bucureşti în care apare o singură localitate sub denumirea de Şerbăneşti. Se spune că, pe la anul 1240, când au năvălit tătarii şi au ajuns şi prin aceste meleaguri, aici au ridicat un „deal” care se află în satul Buta, ce aparţinea de comuna Şerbăneşti pe la poalele căruia şerpuieşte pârâul Dorofeiul. Se mai ştie că moşia pe care se află comuna Şerbăneşti a fost proprietatea lui Radu Şerban (1602-1611) de unde a rămas mulţi timp denumirea comunei de Şerbăneşti Domneşti.
După anul 1840, localitatea Şerbăneşti este atestată documentar în toate indicatoarele de localităţi ale Ţării Româneşti. Comuna Şerbăneşti a fost cunoscută şi de către unii călători din vremea respectivă, căci, în perioada anilor 1800-1860, drumul de la Bucureşti la Craiova trecea prin Ciolăneşti-Balaci-Şerbăneşti spre Slatina-Craiova, trecând Oltul pe la Ipoteşti-Coteana. Prin localitate a trecut şi oastea lui Tudor Vladimirescu, în 1821. Localitatea este una dintre cele mai vechi aşezări din Câmpia Boianului, dar nu există date despre aşezările umane din perioada preistoriei, perioada dacică şi daco-romană. Prima atestare documentară a localităţii datează din timpul domnitorului Neagoe Basarab – 1512-1521, care, printr-un hrisov, domnitorul închină satul mănăstirii Cutlumuz, de la Muntele Athos.

Șerbăneștiul de astăzi
Comuna Șerbănești este una dintre excepțiile administrative fericite din județul Olt. Aici, după 1989, dinamica socială a localității a rămas la aceleași cote. Cei care au plecat din sat se reîntorc acasă ori de câte ori au ocazia, pentru că investițiile edilitare sunt o certitudine, și nu promisiuni deșarte ca în alte părți…
O rețea de drumuri modernizată, în mare parte, iluminat public corespunzător, sistem de alimentare cu apă potabilă extrasă din puțuri de mare adâncime, rețea de gaze naturale, o administrație prietenoasă cu nevoile cetățeanului. Toate acestea vin să demonstreze că satul românesc poate să spere și să aibă viitor: acolo unde cei cu putere de decizie locală chiar fac ceea ce trebuie.
Mai trebuie să punem la socoteală, în rândul lucrurilor trainice făcute în Șerbăneștiul de astăzi pentru cel de mâine, o rețea școlară modernă, dotată cu tot ce au școlile de la oraș, un dispensar medical modern, un cămin cultural cum alții nici nu visează să aibă. Lucruri bune, făcute trainic, să dureze în timp, atât cât să fie liantul de legătură între generații…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here