Sâmbătă, 24 iunie şi duminică, 25 iunie a.c., comuna Cezieni, condusă de primarul Dănuţ Guşatu, care spunea că ia reprezintă un puternic element de identificare naţională, un brand care ne defineşte mai bine ca orice altceva pe noi, românii, ca spirit, ca trăsături şi ca oameni, a fost capitala judeţeană a iei, simbol naţional. Sâmbătă seara, a avut loc, pe stadionul din comună, un spectacol susţinut de Ansamblul Folcloric „Ghiocelul”, din Cezieni, iar, mai târziu, Edward Sanda a cântat pentru publicul prezent. A doua zi, însă, este cea mai importantă. De la ora 14:30, la Căminul Cultural, a avut loc selectarea iilor pentru concurs. Spre seară, pe stadionul comunei, „Sărbătoarea Iilor”, care a ajuns la cea de-a XXXIII-a ediţie, a debutat cu un moment artistic oferit de Ansamblul Folcloric „Ghiocelul”. A avut loc şi prezentarea, în avanpremieră, a CD-ului lui Costică Lăutaru’. Petrecerea a continuat cu Hora Iilor şi cu recitaluri oferite de Gheorghiţă Nicolae, Ansamblul Profesionist „Doina Oltului”, Gheorghe Roşoga, Olguţa Berbec, Costel David şi Dorina Mete. Seara s-a încheiat cu premierea celei mai frumoase şi originale ii. Mai multe familii din Cezieni au scos iile la porţi pentru a putea fi admirate sau cumpărate de toată lumea ce a participat la sărbătoare. Pentru a fi admise în concurs, iile cusute în timpul iernii trebuie să respecte nişte condiţii esenţiale, şi anume: să fie realizate exclusiv de mână, să fie din pânză de casă şi să respecte modelul tradiţional al zonei.
O sărbătoare naţională
Cetăţenii comunei Cezieni au îmbrăcat haine de sărbătoare cea de-a XXXIII-a ediţie a „Sărbătorii iilor”. Sărbătoarea, organizată de Primăria Cezieni şi Consiliul Judeţean Olt, în parteneriat cu Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale, Muzeul Judeţean Olt, Şcoala Populară de Artă Slatina şi Căminul Cultural Cezieni. Ia a fost readusă în atenţia publicului la sfârșitul anului 2012, când a fost creată pagina de Facebook „La Blouse Roumaine”, iar în 2013 a fost făcută publică intenția ca 24 iunie să devină o zi dedicată iei. Legiuitorul nu a considerat că identitatea naţională are vreo importanţă. Cu toate astea, pe 24 iunie, de Sânziene, românii de pretutindeni, sărbătoresc ziua numită: Ziua Universală a Iei.
Cezieni este localitatea care nu are nevoie de o zi naţională sau universală, pentru a celebra ia, pentru că acolo ia este un crez de mai bine de 90 de ani. Prima dată, o astfel de sărbătoare a iei a avut loc la1920 și unde fiecare femeie cunoştea tainele cusutului cămăşii tradiţionale cu fir roşu, pe care opregătea, în secret. Al Doilea Război Mondial şi Revoluţia Română au creat întreruperi ale sărbătorii iniţiate de principesa Nicolette Brâncoveanu. Urmaşii Brâncovenilor aveau o proprietate în Cezieni, iar Nicolette ajuta fete orfane, plătindu-le pentru treburi făcute iarna, printre care şi cusutul. Astfel, iile făcute peste iarnă erau prezentate în a treia zi de Paşti, zi în care avea loc şi o mare horă tradiţională. Bătrânii îşi mai amintesc de principesă, că aceasta îi ajuta pe oameni, că se ducea la şcoala din sat şi aducea copiilor ceai cu pâine şi cu unt.
Din păcate, sărbătoarea este sistată după anul 1948, când, familiei Brâncoveanu i se confiscă proprietăţile. Una dinte proprietăţi era Spitalul Brâncovenesc din Bucureşti. Totuşi, la începutul anilor ’70, un şef de Cooperativă Agricolă de Producţie (CAP), inginerul Tudor Dănacu, readuce la viaţă sărbătoarea.
„Este o sărbătoare unică în România şi cea mai veche, se organizează din perioada interbelică. Încă de atunci, în cadrul horei satului, organizată a doua zi de Paşte, fetele tinere se întreceu cu iile pe care le coseau, iar câştigătoarele concursului primeau drept recompensă grâne, alimente, din partea principesei Brâncoveanu. Până în prezent, pe teritoriul ţării noastre, nu s-a mai organizat o astfel de sărbătoare. Spre exemplu, la fiecare ediție a sărbătorii avem câteva sute de ii noi. Deci, ne putem da seama de cât de bine este conservat acest meşteşug al cusutului de port popular şi ne putem da seama şi de felul cum generaţia tânără a perceput acest obicei. Din an în an, sunt tot mai multe piese în concurs. Anul acesta, cea mai veche ie premiată în concurs are peste 150 de ani, cusută pe bumbac”, a spus Claudia Balaş, şeful Secţiei de Etnografie a Muzeului Judeţean Olt.
După Revoluţie, sărbătoarea este iar suprimată. Doar până în anul 2000, când aceasta revine şi este organizată an de an, de Sânziene.
Tudor Dănacu şi-a dorit mereu ca această sărbătoare să iasă din graniţele comunei. Preşedintele Consiliului Judeţean Olt, Marius Oprescu, a făcut o promisiune, aceea că sărbătoarea va avea caracter național:
„De la anul îmi doresc o implicare masivă, iar sărbătoarea iei să fie una naţională, în care, împreună cu Televiziunea Română, pe care o să o invităm alături de noi, să punem această sărbătoare a portului românesc pe harta evenimentelor naţionale”.
La serbarea câmpenească au mai participat Daniel Bărbulescu, director adjunct regional la AFIR, Florin Barbu, director AFIR Olt, Felicia Man, inspector şcolar general al ISJ Olt, Virgil Delureanu, vicepreşedintele CJ Olt, Florian Dumitrescu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt, Silviu Neacşu, prefectul judeţului Olt şi mulţi alţii.
Ia, simbolul Cezieniului
Nu-i casă în Cezieni care să nu aiba cel puţin o ie sau o cămaşă bărbătească, ori un pled, o cergă sau un preş, Foarte multe dintre ele sunt păstrate la loc de cinste de către localnici pentru că au o importanţă sentimentală deosebită. Practic cele mai valoroase ii au în spate, fiecare, o poveste. Iile au şi peste 100 de ani şi sunt date din mamă în fiică.
Ia făcută de mâinile dibace ale femeilor din Cezieni respectă tehnica de lucru şi cromatica specifice portului popular din Câmpia Boianului, şi anume păstrează tonuri de roşu, altiţa amplă şi bogată, cromatica vie, strălucitoare, nu abundă paietele şi mărgelele, iar paleta de culori se încadrează între roşu, alb, auriu şi câteva tonuri de bej şi maro. Materialul pe care se coase ia este un fel de pânză topită, apropiată de pânza de casă, care se țesea odinioară și care se cumpără de la Covasna, de la Cisnădie sau din alte părți unde se lucrează din bumbac 100%. Ca preţ, pe o ie realizată în Cezieni, cei interesaţi pot da între 400 şi 800 lei.
