Acasă Interviu Interviu cu AURELIAN BONDRESCU, primarul comunei DOBRUN – Olt

Interviu cu AURELIAN BONDRESCU, primarul comunei DOBRUN – Olt

454

„Aș vrea ca parlamentarii noștri să cântărească foarte atent, să ia deciziile cele mai bune și să aibă mult curaj în legile pe care le dau!”

Dacă mâine cineva ar înființa în România o școală de primari (într-un fel chiar ar fi nevoie!), Aurelian Bondrescu de la Dobrun ar putea să predea, cu succes, în cadrul acestei instituții. Știe administrație, are expertiza supraviețuirii dincolo de granița politicului și vede, de fiecare dată, ce trebuie făcut pentru ca oamenii să simtă că cel care-i conduce are rezolvare la situațiile neprevăzute și la așteptările de cursă lungă.
Față de alți primari care ajung în situații limită de a da vina pe natură, sistem sau puterea de la București, Bondrescu de la Dobrun, niciodată nu a găsit o barieră ridicată în calea proiectelor sale, pentru simplu fapt că a înțeles că dialogul cu decidenții guvernamentali se face direct și nu prin interpuși.
Dobrun – 2017 este o excepție de la regula României scufundată în neputința profundă. „Vinovat” de toate cele: Aurelian Bondrescu, primarul localității…

– Dacă tragem o linie sub anul 2016, ce ne puteți spune despre această perioadă?
– Anul 2016 a fost un an obișnuit, cu rezultate pe măsură pentru comuna Dobrun și cetățenii acestei minunate așezări. Mai exact, în conformitate cu contractele de finanțare de la Ministerul Dezvoltării Regionale, investițiile s-au derulat corespunzător, ele fiind, de la caz la caz, finalizate sau în derulare…

– Care sunt principalele investiții continuate în 2016, cu derulare în 2017?
– Pentru început aș aminti de drumul comunal ce face legătura între comuna Dobrun și comuna Șopârlița, realizat în proporție de 50%, cu finalizare până la finele anului 2017. Deși contractul de finanțare prevede sume care se vor acorda de către Ministerul de Dezvoltării Regionale până în anul 2018, el corespunde și cu posibilitățile de cofinanțare, de venituri și cheltuieli, ale bugetului comunal. În ceea ce ne privește, majoritatea obiectivelor de investiții le derulăm pe Ordonanța 28 și, după cum veți vedea, ele nu sunt deloc puține…

– Mai exact? Ce alte investiții se derulează în clipa de față la Dobrun?
– Tot la Dobrun mai avem și proiectul de extindere a sistemului de alimentare cu apă, cu finalizare în acest an, în satul Dobrun, precum și creșterea capacității de depozitare a rezervei de apă pentru incendii, cu bazin de 60 de metri cubi. De asemenea, mai avem și extinderea sistemului de canalizare menajeră care, la rându-i, se va încheia până la sfârșitul anului în curs.

– Câte case cuprinde canalizarea de la Dobrun în clipa de față?
– Astăzi, la mijlocul lunii martie 2017, în comuna Dobrun, peste 50% din gospodării sunt legate la sistemul de canalizare. Avem extindere în satele Roșienii Mari și Roșienii Mici, dar anul acesta, așa cum v-am spus, vom încheia și această etapă extrem de importantă pentru comunitatea noastră.

– E scump un metru cub de apă la dumneavoastră?
– Vorbind de 2,3 lei pe metru cub, iar apa este de cea mai bună calitate, eu spun că nu e scump deloc. Mai mult, când vom pune în funcțiune și canalizarea, vom ajunge la 3,5 lei, ceea ce, iarăși, e bine pentru toată lumea. Sigur, e mai greu cu racordarea, dar am convingerea că în cel mai scurt timp oamenii vor înțelege că nu se mai poate fără ele și astfel vom avea cât mai multe gospodării conectate. Vorbim aici de elemente ale civilizației care trebuie să existe și la sate, iar politica ultimilor ani s-a îndreptat, exclusiv, în această direcție.

– Ce altceva mai vreți să faceți în anul 2017?
– Aș vrea să fac multe, dar rămâne de văzut și în ce măsură ne vom permite să facem aceste lucrări. Spre exemplu, îmi doresc să finalizez toate străzile din satul Ulmet, plus ulițele din satul Dobrun și o parte însemnată din Drumul Comunal (DC) 161, care face legătura cu comuna Pîrșcoveni…

– S-a dus o iarnă ceva mai grea. Cum ați simțit-o, aici, la Dobrun? Ați făcut față cu drumurile și școlile?
– Într-adevăr, a fost o iarnă destul de grea, dar țin să vă spun că pe la noi n-au fost probleme. Drumurile au fost mereu curate, iar la școli au fost foarte bine pregătite. Mai mult, aș putea spune că Dobrun se înscrie printre primele comune în care funcționează școli cu încălzire centrală pe lemn, avem grupuri sanitare de interior și autorizație sanitară obținută fără probleme. Reabilitările s-au făcut cu fonduri europene, prin Programul Operațional Regional, îndeplinesc toate condițiile cerute și sunt absolut funcționale. Desigur, dacă în viitor vom reuși să aducem și conducta de gaze, dacă și costurile vor fi mai mici, raportate la prețurile momentului, atunci lucrurile se vor schimba și vom face această trecere. Momentan mergem pe varianta combustibilului solid pe care ni l-am asigurat din bugetul local, și urmare a rectificărilor și a fondurilor alocate de către autoritățile centrale și județene.

– Pe seama cui puneți dumneavoastră începutul greu de an, cu oameni în stradă, atât pe partea stângă, cât și pe partea dreaptă?
– Din păcate, aceste conflicte nu ajută pe nimeni, iar mie îmi pare foarte rău că oamenii nu sunt conectați, cu adevărat, la problemele curente ale României și la preocupările guvernului. Întotdeauna, a administra o țară care trece dintr-un sistem economic-social-politic, într-un alt sistem, și totul într-o perioadă destul de scurtă, este foarte greu, mai ales din cauza unor gândiri, concepții sau influențe exterioare.. Așadar, o guvernare pe placul fiecăruia nu am avut și nici nu vom avea așa ușor, atâta vreme cât oamenii vor fi mereu influențați! Spre exemplu, e dreptul fiecăruia să protesteze, să își exprime nemulțumirea, dar înainte de toate ar trebui să aibă ceva solid la baza acestor acțiuni…

– Și, totuși, de data asta la bază a fost celebra și mai apoi răposata Ordonanță 13. Nu au avut motive întemeiate protestatarii?
– În ceea ce mă privește aș spune că „nu!”. Iar Partidul Social Democrat, prin conducerea superioară, ar fi trebuit să reziste acestor presiuni, având în vedere că în stradă a fost numai o fracțiune din societatea românească ce nu poate să hotărască soarta tuturor. Vorbim de 3-4 sute de mii de protestatari, în comparație cu alte 18 milioane câte mai sunt în țara aceasta. Iar asta spune multe! Sigur, cei de sus au obligația să acorde o mare atenție punerii la punct a legislației din România prin corectarea codurilor de procedură penală, cu deciziile Curții Constituționale și, bineînțeles, cu legislația europeană care ar trebui să reglementeze cu prioritate practica judicieară în fiecare țară componentă a Uniunii Europene. Ori dacă cineva influențează oamenii ca să-și dovedească puterea în statul român, greșește foarte mult, lucrul acesta putând avea urmări foarte grave pentru toți locuitorii acestei țări prin distrugerea sistemului economic și, mai apoi, nefuncționarea sistemului administrației centrale, teriotoriale, județene și locale.

– Ce așteptări aveți dumneavoastră de la parlamentari români, și mai ales de la cei pe care locuitorii județului Olt i-au trimis în capitală?
– Aș vrea ca parlamentarii noștri să cântărească foarte atent, să ia deciziile cele mai bune și să aibă mult curaj în legile pe care le dau! Și spun asta având în vedere faptul că anul acesta avem acolo numai profesioniști, oameni cu coloană vertebrală, mai responsabili și mult mai pregătiți pentru locul pe care îl ocupă. Una peste alta, întreg Parlamentul României trebuie să acționeze ca o mare putere care să schimbe, în bine, lucrurile din țara aceasta! Timiditatea, amânarea și neluarea unor decizii vor duce la menținerea țării în afara Uniunii Europene și vor avantajeaza celelalte țări care, oricum, sunt la un alt nivel față de noi.

– Încotro merge satul românesc, domnule Bondrescu?
– Viața la țară este frumoasă, dar e și foarte grea. Omul de la țară încearcă să supraviețuiască așa cum poate, cu ceea ce are în propria gospodărie. Aici poate c-ar trebui să își îndrepte atenția mai marii acestei țări, să-i sprijine așa cum trebuie pe fermieri, să se intereseze mai des de cei fără de care multe nu ar fi fost astăzi în țara asta. Și, paradoxal este că, deși e foarte greu pentru țăranul din România, acesta își duce crucea cu demnitate, nu iese la proteste și nu găsește de cuviință ca să acționeze cu vehemență, cum tot mai mulți s-au învățat s-o facă. Spre exemplu, eu n-am văzut vreo primărie care să fie înconjurată de țăranii revoltați, iar lucrul acesta ar trebui să îl urmeze și cei de la oraș, acolo unde pretențiile sunt altele și mult mai mari decât la sat. Din păcate, îi vedem pe-ai noștri protestând din ce în ce mai des pe la guvern, expunând calitatea autorităților naționale în fața opiniei publice internaționale care, la rândul lor, interpretează în mod eronat astfel de acțiuni.

– V-a surprins intenția de demisie a lui Victor Ponta din cadrul PSD-ului?
– Nu mă suprinde și nici nu cred că va demisiona. Oricum, lucrul acesta trebuie discutat și cu președintele actual al partidului, domnul Liviu Dragnea, luându-se în calcul și faptul că domnul Victor Ponta este un membru valoros al Partidului Social Democrat. Pe de altă parte, cu prietenie, spun că cel din urmă ar trebui să-și facă o auto-analiză în care să țină cont de faptul că și-a depus de bunăvoie demisia atât din funcția de președinte al partidului, cât și din cea de prim-ministru al României. Ori, dacă s-ar fi ajuns la violențe, imcemdii și altele de genul acesta, domnul Ponta trebuia să știe că aveam puterea statală și instituțiile necesare care aveau obigația să asigure ordinea și liniștea publică. Mai departe, nu văd de ce se tot spune în mass-media că nu se mai înțelege domnul Dragnea cu domnul Ponta, tot așa cum nu înțeleg referirea conform căreia nu există creșterea economică necesară pentru a se asigura îndeplinirea prevederilor din programul partidului. Păi programul acesta al PSD-ului, pe baza căruia au fost aleși deputații și senatorii, printre care se află și domnul Victor Ponta, este unul dintre cele mai bune programe de guvernare de după revoluție și nu s-ar realiza doar în condițiile în care fondurile europene nu vor fi atrase. Din cauza noastră, sau din cauza piedicilor pe care ni le pune Bruxelles-ul și cei ce conduc Uniunea Europeană. Mai mult, nu se realizează programul dacă se înregistrează piedici în dezvoltarea normală a activității de producție în România. Spre exemplu, nu poți să ai bunuri și valori dacă nu ai organizat procesul de producție în fiecare domeniu de activitate.

– Domnule primar, dacă ați fi pus în situația de a alege și a decide între un sistem de irigații perfomant și o rețea închisă de autostrăzi, de ce credeți că am avea mai mare nevoie astăzi?
– Cu siguranță aș alege un sistem performant de irigații înaintea unor rețele moderne de autostrăzi… Sunt necesare și drumurile, dar înainte de toate avem nevoie ca pe acele străzi, modernizate sau nemodernizate, să asigurăm hrana populației din România. Dintotdeauna, prima preocupare a omului a fost asigurarea hranei și a existenței de zi cu zi, iar mai apoi se adăugau procesele de modernizare. Dar astăzi, această modernizare, fie că vorbim de drumuri, canalizare sau rețea de apă, trebuie să se facă din profitul obținut de către societatea umană în urma activității de producție, și nu prin a ataca nivelul de trai și reproducere al forței de muncă…

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.