Acasă Actualitate DERAPAJELE DEMOCRAŢIEI, LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III

DERAPAJELE DEMOCRAŢIEI, LA ÎNCEPUTUL MILENIULUI III

137

S-au scris 26 de ani de TRANZIŢIE POSTCOMUNISTĂ. Au fost analişti de tot felul, care au considerat că România antedecembristă era lipsită de democraţie şi că avea cel mai stalinist regim din tot PACTUL DE LA VARŞOVIA. Dacă admitem acest „CONSIDERENT”, atunci avem explicaţia de ce a fost afectată DEMOCRAŢIA, POLITICA, PERSONALITĂŢILE OAMENILOR, FELUL DE A ACŢIONA, astfel că şi ACUM, ţara noastră „favorizează” o puternică CORUPŢIE, dar, mai ales, o „DEMOCRAŢIE cu MARI DERAPAJE” şi cu INSTITUŢII DEMOCRATICE SLABE.

De aici, o primă concluzie, că până la NORMALITATE această TRANZIŢIE POSTCOMUNISTĂ va mai dura cel puţin un deceniu. Dacă am porni, AZI, de la teza conform căreia DEMOCRAŢIA CAPITALISTĂ ar fi o „DEMOCRAŢIE PENTRU TOŢI”, ce am constata în „REALITATEA DEMOCRATICĂ” din ROMÂNIA şi nu numai?

1. SOCIETATEA noastră este ce mai polarizată, ca şi când ROMÂNIA ar fi ţară în LUMEA A TREIA şi, ca atare, la noi, democraţia generală ca o „democraţie pentru TOŢI”, este doar o „NECESITATE”, atâta vreme cât „CEI MULŢI” sunt „dominaţi” de „PUŢINII MILIARDARI DE CARTON”, pricepuţi doar la „socoteli lucrative” în interes personal.

2. CONTITUŢIA, legea fundamentală a României, de acum zisă democratică, este deseori răstălmăcită speculată şi, de fapt, încălcată frecvent, servind ca un „Culcuş” pentru MARII MAHĂRI, care, deşi au încălcat legile ţării, promovând o deşănţată „POLITICĂ A CORUPŢIEI”, se socotesc a fi deasupra legii.

3. PARLAMENTUL, instituţia „reprezentativă”, dar în postura de DICTATOR NAŢIONAL, CU CEA MAI MICĂ ÎNCREDERE, ca o pleaşcă pentru aproape 600 de indivizi, ce se întrec în fraze goale și lătrături patriotice, este o adevărată „catastrofă” pentru alegători. Prin tot ce a făcut în toţi aceşti ani s-a decredibilizat total, încât toată lumea este de acord cu faptul că, în primul rând, din cauza SA ţărişoara nu merge bine. E un fel de FARFURIDI pe invers, că de la „BINELE LOR” atârnă „RĂUL ŢĂRII”.

4. INSTITUȚIILE EXECUTIVE sunt pline de campioni ai penibilului, a căror competență este „confuză”, în schimb, „acțiunile” lor se bazează, în mare măsură, pe obscure dar puternice relații de interese. „ÎNALȚII FUNCȚIONARI”, chiar cei de la VÂRF (după cum relata un fost ministru-condamnat în Dosarul MICROSOFT) au fost și sunt personaje „alese pe sprânceană” de PARTIDE, chiar dacă sunt „inconsistenți”, fără niciun merit, fără calități morale, intelectuale, profesionale, sociale. Ba, dimpotrivă, „talentul” lor s-a manifestat în tot felul de „șmecherii”, jocuri pe scena politică, încălcări de lege, corupție prin furt material și intelectual, încât azi „INSTITUȚIILE LOR” sunt la cota de AVARIE, într-o Românie „bolnavă” și „prizonieră”.

5. POLITCA STATULUI este la „CHEREMUL” incompetenților și a unor corupți care clamând „interesul național” practică, de fapt, o brambureală națională ce constituie o permanentă agresiune la SUVERANITATEA NAȚIONALĂ. Acești „LIDERI” nu fac altceva decât să „sforăie” pe la tv și în presă, căci ei nu știu să facă nimic. Rămâi uimit, căci atunci când deschid gura îți dai seama că sunt un fel de flașnete, cu o altă limbă de lemn, fără idei, fără vocabular, fără sens dar și cu o gândire „de lemn”.

6. DREPTURILE și LIBERTĂȚILE proclamate nu sunt asigurate celor mulți de condiții materiale necesare exercitării lor. Tocmai din aceste considerente, în topul mondial al competitivității, România ocupă locul 62 din 138 de state. Spre exemplu:
dreptul la VIAȚĂ ar trebui corelat cu dreptul la A AVEA, unde munci, și cu cel privind SĂNĂTATEA, numai că la acest capitol țara noastră se află pe locul 68 din întreaga lume, sub BULGARIA, MUNTENEGRU, BOSNIA, GRECIA etc. Chiar te întrebi: de ce și la dreptul a de munci în țară, când infrastructura noastră e „praf”, încât ROMÂNIA ocupă locul 105 din 138 și acesta „colorat” cu „afaceri” murdare?
dreptul la ÎNVĂȚĂTURĂ; Calitatea sistemului de învățământ este depășită de aproape întreaga planetă. Țara noastră este pe locul 121 din 138 fiind depășită, spre exemplu, de Albania – 34 și Ucraina – 55.
dreptul la UN MEDIU SĂNĂTOS, accesul la educație și cultură, accesul liber la justiție ș.a.m.d, care pe vremuri erau gratuite, astăzi, sub auspiciile democrației, costă mulți bani și se asociază tot mai mult în ultima vreme cu fel de fel de scandaluri cu iz de corupție.

7. ALEGERILE – se practică din plin campaniile cu pomeni pre-electorale, în ciuda declarațiilor sforăitoare făcute de liderii partidelor politice. Modul cum sunt propuși și aleși candidații „favorizează” împiedicarea pătrunderii unor reprezentanți curați, onești, capabili… ai celor mulți. Scandalul sumelor, de multe milioane de euro, care se utilizează în campaniile de alegeri, evidențiază caracterul murdar al acestora. În consecință, cei ALEȘI nu sunt preocupați să exprime voința reală a alegătorilor, ci doar „să facă” AVERE spre a se „CĂPĂTUI” ei și neamurile lor.

8. MASS-MEDIA „liberă și democratică” – PRESĂ-RADIO-TELEVIZUNE etc – parcă mai abitir, în vreme cultivă ce-i mai rău pentru opinia publică, încercând prin fals, minciună, fapte dintre cele mai abjecte, să înșele conștiința oamenilor pentru ca aceștia să nu-și dea seama că de fapt nu sunt guvernați. Sunt posturi TV care, seară de seară, în numele libertății de exprimare și informare, aruncă „tone de vorbe” fără discernământ, privind lucruri grave, dar fără acoperire în fapte. Inundă spațiul public cu îndemnuri la URĂ, INTOLERANȚĂ, VIOLENȚĂ, făcându-i pe oameni să se certe între ei pentru că țin cu „o tabără sau alta”. Astfel, multe posturi TV „hrănesc” din plin cu propagandă deșănțată, încât, de multe ori, cetățeanul simplu este împiedicat să cunoască realitatea.
Nu greșesc dacă spun că o mare parte din MASS-MEDIA a devenit un uriaș și compex „APARAT” antidemocratic de influențare în spiritul sălbăticiei și lipsei de rațiune în societate.
Mai mult, iarăși cred că nu greșesc dacă spun că „libertatea” MASS-MEDIA a devenit „în numele democrației”, libertatea de a „CUMPĂRA” ziare, publiciști și jurnaliști, posturi TV, de a corupe spre a plăsmui „OPINIA PUBLICĂ” în favoarea taberelor celor puternici, chiar dacă aceștia sunt doar niște netrebnici foarte vocali și năbădăioși.

9. CARACTERUL PARTIZAN al democrației, din tranziția post-comunistă, căci ea este folosită în „interesul național” al celor PUȚINI, BOGAȚI și PUTERNICI, și nu pentru a asigura bunăstarea întregii societăți. Așa se explică faptul că cei BOGAȚI devin tot mai bogați, paradoxal și mai PUȚINI, căci unii înfundă pușcăriile, în timp ce SĂRACII – cei mulți – sărăcesc și mai mult.

10. INEGALITATEA SOCIALĂ se adâncește ca cea mai cumplită deficiență a democrației și pe plan mondial. Potrivit unui document GOLDMAN SACHS citat de BBC, cei mai bogați 1% din oameni au o avere egală cu cea a celorlalți 99%. Oare DEMOCRAȚIA „făurită” și pentru generațiile viitoare funcționează doar pentru cei 1%?
Dacă DA, atunci se pune o altă întrebare: Asta este eficiența DEMOCRAȚIEI CAPITALISTE?

PROF.
     ION PĂTRAȘCU
                   SLATINA – OLT

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here