Acasă Interviu Aurel Bondrescu: „Cel mai potrivit om să devină noul președinte al CJ...

Aurel Bondrescu: „Cel mai potrivit om să devină noul președinte al CJ Olt este Marius Oprescu”

963

„Prin experiența acumulată și toate acțiunile întreprinse, cel mai potrivit om să devină noul președinte al CJ Olt este Marius Oprescu”

Primarul de la Dobrun, Aurel Bondrescu, e un model de bună practică în administrația locală. Tenace, decis, acesta a reușit să scoată din anonimat o localitate care, fără aportul domniei-sale, astăzi ar fi fost rămasă mult în urmă, în ceea ce privește proiectele de dezvoltare edilitară, împlinite de către acesta.
Ceea ce se întâmplă la Dobrun poate fi luat oricând drept exemplu de către acei primari care spun că nu se poate. Aici s-a reușit în condițiile în care, nu de fiecare dată, la putere s-au aflat colegii de partid ai primarului de față. Nimic nu l-a împiedicat pe acesta să intervină și să susțină dezvoltarea localității sale de-a lungul timpului, indiferent de epoca istorică ce a dat guvernarea țării într-un moment dat.
Despre investițiile din comună, despre prioritățile momentului și planurile de viitor, Aurel Bondrescu vorbește deschis. Ca de fiecare dată…

– Domnule primar, ce ne puteți spune despre anul 2015? A fost un an bun pentru localitatea Dobrun?
– 2015, pentru comuna Dobrun se înscrie ca un an cu rezultate bune, un an în care am reușit să finalizăm trei proiecte finanțate cu fonduri europene, pe Programul Operațional Regional (POR), cu sprijinul Agenției de Dezvoltare Rurală Oltenia-Craiova, iar proiectele se referă la reabilitarea a trei localuri de școală: școală cu clasele I-IV, școală gimnazială cu clasele I-VIII, la Roșieni, și școală gimnazială cu clasele I-VIII, la Dobrun. Investiția în școală e necesară, iar dacă vrem să obținem rezultate de la copiii care învață acolo trebuie să și oferim, înainte de a cere….

– Putem spune, domnule primar, că aceste investiții făcute în școli vor oferi un confort foarte bun elevilor?
– Cu siguranță, da. Sunt toate puse la punct, sunt rezolvate, iar nouă nu mai rămâne să ne ocupăm decât de întreținere. Educația, din punctul meu de vedere, ar trebui să reprezinte o prioritate pentru toți primarii Oltului, și nu numai!

– În ce fază sunteți cu rețeaua de apă și rețeaua de canalizare, aici, la Dobrun?
– Dobrunul, atât în anul 2015, cât și în anul 2016, merge pe finalizarea acestor proiecte ce țin de rețeaua de apă și rețeaua de canalizare. Suntem avansați cu lucrările, avem contracte de finanțare încheiate cu Ministerul Dezvoltării Regionale și al Administrației Publice, iar anul acesta, cu siguranță, vom finaliza. Oricum, noi avem rețea de apă în toate satele comunei, iar anul acesta, între cele cinci sate, vom termina canalizarea și în celelalte două – Roșienii Mari și Roșienii Mici. Din acest punct de vedere, în acest an Dobrunul încheie realizarea acestei infrastucturi în ceea ce privește apa și apa uzată.

– Mai țineți minte când ați pus prima dată bazele rețelei de apă și canalizare la Dobrun?
– Pentru apă, bazele au fost puse prin 1997, prin programul de realizare al sistemelor de apă în zonele rurale, organizat și condus de Ministerul Transporturilor de la acea vreme. Atunci a apărut hotărârea de guvern cu privire la localitățile din țară unde să se realizeze sistemele de apă, iar zece ani mai târziu, în 2007, a fost finalizat la Dobrun. A durat destul, am avut răbdare, dar niciodată nu am zis că renunțăm și nu am crezut că nu se va face.

– Aveți o rețea de drumuri vaste, o rețea care, pe ici, pe colo, mai trebuie pusă la punct. Ce planuri aveți pentru perioada următoare, privind asfaltarea drumurilor?
– Dacă Dumnezeu și conducătorii țării ne vor ajuta, în maxim doi ani de zile putem să finalizăm și ultima potecă de la Dobrun. În prezent avem în derulare un proiect pentru un drum comunal pentru care suntem înscriși într-un program și avem contract de finanțare: DC 10 Dobrun – Șopârlița, am depus un proiect de peste o sută de miliarde, lei vechi, cu un pod peste Olteț care să lege cele două maluri, și avem speranțe că lucrurile vor merge în sensul dorit. Mai mult, am înscris la Ministerul Dezvoltării Regionale tot sistemul de drumuri existente în Dobrun – aproximativ 6 kilometri, drumuri care ne-au mai rămas de terminat, și astfel vom rezolva definitiv problema drumurilor de la Dobrun. Suntem în fază de licitație cu ambele proiecte și în maxim doi ani de zile sperăm să fie finalizate, totul în interesul comunității. În altă ordine de idei, avem și finalizarea licitației – Drumuri de exploatare, pe o lungime totală de 9 kilometri și îl vom duce și pe acesta la bun-sfârșit…

– În legătură cu acest ultim proiect: sunt unele voci care acuză că nu s-a terminat totul în țara asta și am rămas cu drumurile de exploatare nepuse la punct. Este un moft, sau e necesitate, domnule primar?
– Este, cu siguranță, o mare necesitate! Spre exemplu, drumul de exploatare de la Dobrun va avea și rol de drum de acces ocolitor, pentru cel puțin trei sate. Așadar, indicii calitativi la care se realizează dau posibilitatea ca utilajele grele să nu mai traverseze drumul județean – satul Ulmet, Dobrun, Chilii și astfel să ne ocolească. Mai mult, drumul de exploatare asigură accesul rapid pentru aprovizionarea cu cele necesare în lucrarea și cultivarea pământului, dar mai ales vara și toamna, la recoltarea producției și scoaterea ei din câmp. Din câte știm, mai ales toamna, sunt atâtea intemperii, iar vara, de multe ori, mai vine și grindina. Prin urmare, cu atâtea schimbări climaterice, este foarte bine să ai modernizate toate drumurile de exploatare, iar cei care vorbesc, cu siguranță, nu sunt constuctori de drumuri. Aceste lucrări nu se fac cu bani guvernamentali, ci se faci numai cu bani de la Uniunea Europeană și dacă se îndeplinesc toate condițiile solicitate prin ghidurile respective. Iar cine este împotriva acestor chestiuni este împotriva României. În fapt, e vorba de accesarea fondurilor europene: fie pe drumuri comunale, fie pe drumuri de exploatare.

– De ce credeți că ați avut, totuși, pentru 2015, un buget propriu atât de bun, care să vă permită să nu mai stați cu grija zilei de mâine? Atunci de ce s-a putut, iar astăzi, în 2016, cota alocată e foarte mică?
– Încep cu 2016 și spun că este rău faptul că nu se recepționează binefacerile anului 2015 și în administrația locală. Ca și restul instituțiilor, ca și societățile comerciale, administrația locală face parte din rândul consumatorilor, iar acești bani primiți din buget se reîntorc în sistemul bugetar al României. Produc impozite, produc taxe, stimulează investițiile, construcții de drumuri, modernizări de școli, de grădinițe, acolo unde se consumă materiale românești, acolo unde beneficiari sunt cetățenii, iar beneficiarul final este bugetul statului. Cine a ciuntit și a lăsat să se facă repartizarea după o altă formulă a greșit pentru că astfel s-a luat o contribuție însemnată a produsului intern brut. Și, uite așa, avem de suferit cu toții. Nu constuim, nu îmbunătățim lucrurile existente și iar batem pasul pe loc.

– Vă satisface guvernarea tehnocrată, domnule primar?
– Guvernarea tehnocrată este altceva decât guvernarea care ar trebui să conducă, de fapt, o țară. Din câte am văzut aici sunt alte principii care, s-o spunem sincer, nu sunt ale noastre, sunt numai de austeritate, de amenințare, de „nu se poate”, de „nu există”, și… „nu avem soluții”.

– Cu ce proiecte vă veți prezenta în fața cetățenilor la vară, pentru un nou mandat de primar al comunei Dobrun?
– În primul rând, pe mine mă recomandă cele realizate până acum. În al doilea rând, în campania electorală mă voi prezenta cu planurile și proiectele lor: nu vor ei să terminăm drumurile pe care le avem în curs de modernizare? Nu vor ei să terminăm canalizarea? Nu vor ei să îmbunătățim situația în școli și gradul de promovabilitate prin grija pe care trebuie să o ducem dezvoltării și creșterii armonioase a ființei umane, respectiv a copiilor? Astea sunt marile proiecte, asta vrea populația, iar noi analizăm și facem ceea ce oamenii-și doresc. Programul nostru este programul lor!

– Cui dați șanse să fie președinte de Consiliu Județean la Olt, de la vară încolo?
– Prin experiența acumulată și toate acțiunile întreprinse, cel mai potrivit om să devină noul președinte al CJ Olt este Marius Oprescu. A demonstrat-o, iar Partidul Social Democrat, fără probleme, va obține majoritatea în Consiliul Județean Olt și-și va impune candidatul. Desigur, una e să ai majoritate și să-ți impui voința, și alta să ai mojoritate, dar să nu ai pe cine impune. Nu poți să pui pe oricine ca președinte al Consiliului Județean și de aceea eu cred că și celălalte partide ar trebui să îl susțină pe Marius Oprescu, omul cu multă experiență, voință și putere de muncă. Logic ar fi ca cineva să pătrundă în Consiliul Județan, să muncească cel puțin patru ani de zile, să priceapă lucrurile din analizele care se fac și prin hotărârile care se adoptă, să fie bine pregătit și să dorească ulterior că merită această funcție. Iar Marius Opescu a reușit și fără îndoială va reuși și de acum încolo. El are acea capacitate organizatorică, politică și de conducere administrativă în teritoriu, așa cum, din păcate, din ce în ce mai rar am întâlnit aici, la Olt.

– Vă întreabă lumea și vă întreb și eu, domnule primar: ce puteți face pentru crearea de noi locuri de muncă, aici, la Dobrun?
– Pentru a crea locuri de muncă suntem obligați să creăm, înainte de toate, condiții pe plan local, astfel încât să stimulăm venirea investitorilor în zonă…

– Și ce se poate face, concret, pentru asta?
– Spre exemplu, mâine (n.n. miercuri 23 martie 2016) avem o întâlnire cu zece primari din zece localități, cu un proiectant, pentru realizarea unei rețele de aducțiune și distribuție a gazelor. E drept, proiectul, deși ambițios, e unul destul de scump, iar mulți se-ntreabă dacă ne trebuie neapărat sau nu… Eu spun, însă, că cei care vorbesc așa n-au construit nimic în toată viața lor și nici nu și-au propus să facă lucrul acesta.

– Pe înțelesul tuturor: la ce ar ajuta gazul la Dobrun?
– Gazul, în primul rând, pe lângă faptul că poate să fie un agent important de încălzire, atât în instituții, cât și în casele locuitorilor, mai poate fi folosit în prepararea hranei, dar reprezintă și o materie primă pentru o anumită industrie. Așadar, haideți să creăm toate aceste condiții legate de drumuri, apă, canal și gaz, și vă asigur că vom avea investitori care se vor întinde din Slatina și vor alege să vină și la Dobrun, în zonele acestea retrase care nu sunt poluate și care oferă posibilitatea constuirii ecologice. Este o șansă a României să construiască ecologic și cred că trebuie s-o valorificăm la maxim!

– Sunteți membru într-un GAL destul de activ. Ce fonduri ați primit și pentru ce ați folosit banii atrași prin Grupul de Acțiune Locală?
– Cu banii atrași prin GAL – „Plaiurile Oltețului” am reușit să achiziționăm un buldo-excavator pe care în ultimii doi ani de zile l-am folosit la deszăpezirea localității, dar și la alte lucrări de apărare a comunei Dobrun, iar în momentul de față, într-o nouă participare și printr-un concurs pe bază de proiecte am reușit să mai asfaltăm încă trei străzi în satul Dobrun.

– De ce se obțin mai ușor banii prin GAL, decât se obțin prin accesarea altor programe?
– Pentru că într-un GAL e vorba de mai multe localități, iar banii alocați sunt mult mai puțini. Spre exemplu, eu vorbesc aici de o sumă de 45-50 de mii de euro, dar sigur că dacă ar fi și alte proiecte mai mari, cel care se înscrie în concurs cu astfel de proiect ar lua toți banii. Aici depinde și de voința noastră, iar dacă fiecare primar ar înțelege să vină în concurs cu proiecte la aproximativ 40-50 de mii de euro, ar face câte ceva și cu atâta. În ceea ce mă privește am mai multe de făcut, am clădirea administrativă – fost cămin cultural în satul în care au loc întâlniri cu cetățenii satului și unde am și un birou ce funcționează în contact cu cetățenii din satul Roșieni, și sper să reușim să facem o reabilitare. Ar mai fi și fostul cămin cultural care nu mai permite activități culturale, are nevoie de intervenție majoră și după ne vom putea mândri cu noile constucții…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here