Acasă 7 zile 7 zile în subsidiar

7 zile în subsidiar

281
Curtea de Conturi, la Salvare!
Începutul lunii februarie aduce, în curtea Serviciului de Ambulanţă Olt, un control programat al Camerei de Conturi Olt. Inspectorii vor verifica activitatea curentă a instutuţiei: de la ultimul control până în prezent, modul de gestionare al fondurilor instituţiei, incidenţa dată de activitatea curentă prestată, cât şi raportările financiare făcute de către SJA Olt cu terţii în diverse activităţi curente. Mai mult decât atât, rămâne de văzut dacă inspectorii de la Curte vor avea obiecţiuni de făcut faţă de contractul prin care Ambulanţa Olt a încheiat un acord cu o unitate service auto privind reparaţiile şi întreţinerile la parcul auto din dotare. De obicei, faţă de sistemul sanitar, Curtea de Conturi acordă o mare importanţă. Mai acum câteva săptămâni, la Spitalul de Urgenţă Slatina, măsurau, cu insistenţă, fiecare detaliu de la obiectivele de investiţii realizate aici.
 
Trenul nu iartă! Dumnezeul beţivilor există!
Seara de sâmbătă, 30 ianuarie 2016, a fost una cu două evenimente, care s-au soldat cu decesul unei persoane şi cu pagube materiale. Un bărbat, de aproximativ 50 de ani, a fost lovit de trenul InterRegio 1897, care circula pe ruta Bucureşti-Craiova. Un echipaj SMURD, un echipaj de descarcerare din cadrul Detaşamentului Slatina şi un echipaj de la Serviciul de Ambulanţă Olt, care au intervenit, nu au putut decât să constate decesul persoanei. În aceeaşi seară, in jurul orei 22.30, în satul Ulmi, comuna Milcov, din cauza unui cablu improvizat la frigider, s-a produs un incendiu la locuinţa unui bărbat în vârstă de 58 de ani. Două autospeciale au intervenit, pentru a stinge focul care se manifesta la o cameră de locuit şi la acoperişul casei. Bărbatul a fost găsit într-un dormitor, fără urme de răni sau traume, în stare de ebrietate. În timpul incendiului au ars acoperişul casei, pe circa 40 mp, şi bunurile dintr-o cameră de locuit.
 
Un pas mic pentru ISU Olt, un pas mare pentru omenire…
După ce, ani de zile, se făceau de râs cu echipamentele din dotare, pompierii olteni intră, încet, încet, în rândul lumii civilizate. La început de februarie, au fost luate în primire o seamă de dispozitive specifice, cum ar fi: autospeciale transport scafandri, ambarcaţiune cu motor, costum de scafandru, motopompă de mare capacitate, două autoturisme, două remorci peridoc – pentru transportul bărcilor, alte cinci motopompe transportabile, balize, aparate pentru respiraţie, veste… Şi toate fac în jur de 15 miliarde lei. Bune de folosit în condiţiile în care, până acum, pompierii olteni nu aveau în dotare toată tehnica necesară unor intervenţii complexe. Banii necesari acestor finanţări vin de la Uniunea Europeană, iar dispozitivele au fost achiziţionate de cineva care se pricepe foarte bine la astfel de dotări şi lucrează de multă vreme cu inspectoratul naţional de situaţii de urgenţă. De aici încolo ar începe o adevărată ştire de presă. Dar, până la urmă, vorba lui Gigă de la Viitorul: „Să fie bine, ca să nu fie rău!”
 
Centrala fotovoltaică de la Slatina. Nu se mai face…
Cristian Cismaru e un administrator public optimist. Poate prea optimist pentru vremurile în care trăim cu toţi. Fie că e vorba despre centrala fotovoltaică, care nu se mai face, fie că e vorba despre altceva. Oricum, investiţia, care sărea de peste 500 de miliarde, prin care Slatina obţinea energie verde, necesară consumului urban, a fost blocată de o seamă de proceduri, care mai de care mai stupide, reglementate însă de statul român. Ar fi fost vorba de peste cinci mii de panouri solare, invertoare şi toate cele. Poate, altă dată, pare a fi zona optimistă, dar chiar şi aşa e greu de crezut că o viitoare administraţie s-ar mai putea gândi la aşa ceva. Fiecare vine cu universul său de gândire, iar nici cei de la Uniunea Europeană nu vor mai fi poate atât de interesaţi să finanţeze, aproape în exclusivitate, un asemenea proiect. Pentru aducere aminte, centrala fotovoltaică era proiectul principal al fostului edil, Minel Prina…
 
Liceul de Constucţii e gol. Clădire nouă pentru Centrul de Excelenţă
Autorităţile locale de la Slatina au decis susţinerea din bugetul local a unei noi clădiri, în perimetrul Şcolii Gimnaziale Ştefan Protopopescu din Slatina, necesară Centrului de Excelenţă. Un obiectiv de educaţie, creat pentru a servi copiii bine intenţionaţi şi bine pregătiţi, dar şi o mică clientelă pedagogică. Însă, sub auspiciile începutului unei noi construcţii, mai trebuie spus că, din punct de vedere al infrastructurii educaţionale, existentă în prezent, Slatina stă foarte bine. Spre exemplu, Liceul de Constucţii, situat, ce-i drept, la marginea urbei, dispune de sute de metri pătraţi, cu clase de învăţământ, unde nu e nevoie decât de şters praful, oricând bune spre a servi chiar şi pentru un Centru de Excelenţă. De ce nu se intervine în acest sens? Asta e povestea şi de abia de aici încolo începe ea cu adevărat…
 
Consilier local PSD, candidat liberal la primărie
E aproape oficial, însă nimeni nu recunoaşte ce e scris negru pe alb. În comuna Şerbăneşti, liberalii aflaţi într-o căutare de contracandidat puternic pentru Titi Peligrad, primarul în funcţie al comunei, calcă în picioare criteriile de integritate morală. Şi apelează la resursele de cadre ale PSD-ului. Marian Neaga, un antreprenor local de pe piaţa confecţiilor, este preferatul lui Gigel Sorinel Ştirbu în competiţia pentru Primăria Şerbăneşti. Indiferent cât de bine va fi susţinut, Neaga poate atinge, cu succes, doar pragul electoral, şi astfel să intre în viitorul Consiliu Local Şerbăneşti. Asta, dacă va mai avea curaj să se vadă cu echipa puternică a PSD-ului de la Şerbăneşti. Cea care l-a acceptat şi i-a trecut cu vederea unele derapaje de la normele etice de convieţuire, atunci când în Şerbăneşti au avut loc inundaţii, în anii din urmă. Sub Peligrad, Şerbăneştiul are în prezent de toate, în ceea ce înseamnă infrastructură, cu mult peste aşezări urbane cu pretenţii…
 
Ora exactă la Balş. Ceasul potrivit, pe mâna lui Mădălin Teodosescu
Partidele dau zor să-şi facă listele pentru depunerea candidaturilor cu persoanele care le vor reprezenta interesele la alegerile locale din iunie 2016. În unele locuri, situaţia e clară, în altele, tensiunea creşte pe zi ce trece. La Balş, pe malul Olteţului, toată lumea, de la stânga la dreapta şi de la dreapta la stânga, aşteaptă să vadă ce va face primarul în funcţie Mădălin Teodosescu. Dacă va mai candida, cu cine-şi va face echipă şi ce proiecte va oferi comunităţii locale spre dezbatere, din perspectiva următorilor patru ani. La uşa sa, dacă s-ar putea vedea, e o coadă de aspiraţii şi aspiranţi: liberalii, după ce au comunicat prost cu el, cred că-l au mai departe în echipă. Cei de la ALDE trag nădejde şi pun un strop de speranţă. Uneperiştii spun că se bazează pe o promisiune făcută undeva, cândva, iar ultimii veniţi la poarta primarului, pesediştii, au de partea lor argumentul că ei ar trebui să fie primii aleşi. Oricum, e de văzut ce va fi la Balş, iar asta chiar merită analizat cu atenţie! Doar primarul în funcţie are pe mână ceasul cu ora exactă…
 
În urmă cu trei ani. Minel Prina ales primarul Slatinei!
Unii lideri politici ai Oltului vor ca data de 3 februarie să fie ştearsă din calendar. În această zi, în anul 2013, la Slatina, cu o majoritate covârşitoare, într-un singur tur de scrutin, susţinut de PSD şi de PNL (adică Gigel Ştirbu şi nu Siminica Mirea), Slatina alegea primar pe Minel Prina. Nici nu se putea altfel, atât timp cât a fost atunci cea mai puternică demonstraţie a maşinii de vot. Acum, la început de februarie 2016 mai e puţin şi se împlineşte un an de când Prina a demisionat din funcţia aleasă şi din mandatul pe care trebuia să-l aibă şi acum la purtător. Tăcerea e mai departe, pe toate părţile. Nimeni nu-şi asumă această perioadă din istoria Slatinei care, parcă, nici nu ar fi existat. Rapoartele Curţii de Conturi, care devin documente publice, sunt înscrisuri devastatoare din acel timp. Cauzele penale care-l vizează pe fostul primar sunt de notorietate. Şi, mai mult decât atât, anul acesta, în iunie de data asta, slătinenii sunt chemaţi din nou la vot. Să le fie bine, ca să nu le fie rău…
 
Iorga, din nou, şef la Cultură. Pus de PSD!
Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Cultural va avea, peste câteva zile, atunci când va sosi hârtia semnată de la Ministerul Culturii, un nou şef. Interimar, fără posibilităţi de CV, de a căpăta acest post în urma unui concurs autentic. E vorba de aspirantul Gheorghe Iorga, un bun prieten al tuturor partidelor politice, care au putut la un moment dat să pună o vorbă bună, ca să fie şi omul în cauză director. Ultima oară, a reuşit acest lucru la un ministru al Culturii, cică, tehnocrat, prin intermediul unui fruntaş al PSD. Care, doar arătând cu degetul, l-a convins pe Vlad Alexandrescu, omul lui Cioloş de la Cultură să-l satisfacă pe Gheorghe Iorga de la Olt. Iar acest lucru s-a întâmplat deîndată. Aceste rânduri, despre modul cum a reuşit domnul Iorga cu ajutorul PSD-ului, pot fi citite şi de alţi aspiranţi care visează funcţii în stat şi speră că prin intermediul liberalilor pot urca la rangul de şef de instituţie. Iată că speranţa e degeaba! Problemele de acest gen se rezolvă tot cu pesediştii. Oameni de cuvânt, care tac şi fac. Şi în guvernul tehnocrat…
 
Singaporezele dispărute, găsite de poliţiştii din Olt
„Poliţiştii din Olt le-au întâlnit pe cele două doamne din Singapore, aflate în vizită în România, al căror caz a fost prezentat în mass-media internaţională. Acestea nu au fost victimele niciunei infracţiuni. Le dorim şedere plăcută în continuare în România!”, scrie Poliţia Română pe pagina sa de socializare. De zece zile, cele două femei din Singapore: Yap Lay Leng, în vârstă de 25 de ani şi mama sa, Foo Li Kheng (61 ani), au fost date dispărute. Acestea veniseră în România, însă nu se mai ştia nimic de ele. Tatăl fetei a anunţat dispariţia lor din ţara de origine, după ce a observat că fiica sa luase bilete spre oraşul german Frankfurt. Din cont dispăruseră aproximativ 50.000 dolari. Femeile s-au îmbarcat, însă, la bordul unui avion cu destinaţia Bucureşti. Mai achiziţionaseră biletele de întoarcere pentru data de 16 aprilie a.c. Motivul plecării fetei a fost acela de a vedea zăpada din Europa, iar mama sa a susţinut-o, în timp ce tatăl nu a fost deloc de acord. De fapt, ele fuseseră invitate, la Vultureşti, de o familie.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here