Acasă Actualitate La Slătioara. Tradiţia continuă, în comuna condusă de Savu Ciocîrlan. „Botezul Cailor”,...

La Slătioara. Tradiţia continuă, în comuna condusă de Savu Ciocîrlan. „Botezul Cailor”, ediţia a XXIII-a

398
Pentru a 23-a oară după 1989, în comuna condusă de inimosul gospodar al Slătioarei, primarul Savu Ciocîrlan, a avut loc o nouă ediţie a „Botezului Cailor”, o străveche sărbătoare realuată la începutul anilor ’90. Şi în acest an, sătenii din Slătioara s-au strâns, cu mic, cu mare, în zona noului târg (singurul autorizat din judeţul Olt) pentru a admira caii participanţi la concurs. Printre concurenţi s-au aflat şi participanţi din anii trecuţi. La acelaşi eveniment, invitaţi au fost primarul oraşului Piatra-Olt, Tudor Udrescu, directorul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Olt (CJCPCT), Florian Dumitrescu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean, Jenel Copilău, vicepreşedintele CJ Olt, Pavel Belinski, subprefectul Emanuel Oproiu, dar şi preotul Marin Bica, care s-a implicat în acest proiect de 23 de ani. La ediţia din acest an, peste 600 de persoane au fost prezente, conform spuselor jandarmilor aflaţi la faţa locului.
 
40 de cai… putere
Evenimentul, organizat de administraţia locală a Slătioarei, la cârma căreaia se află Savu Ciocîrlan, un om care investeşte în modernizare, cultură şi în susţinerea valorilor locale, a început în jurul miezului zilei cu binecunoscutul botez al cailor. Apoi, toţi caii participanţi au trecut prin faţa juriului, în prima probă: „Frumuseţe” (nouă participanţi la secţiunea invitaţi şi şapte la secţiunea local), în cadrul căreia au fost selectate cele mai arătoase exemplare A doua probă a fost cea de „Tracţiune” (10 participanţi la secţiunea invitaţi şi şapte la secţiunea local), în care caii au demonstrat ce înseamnă să ai… cai putere. Cabalinele participante, au trebuit să tragă o căruţă plină cu nisip.
La ediţia de anul acesta au participat aproximatix 40 de cai, din comuna Slătioara şi aduşi din Slatina, Balş, Piatra-Olt, Pleşoiu, Drăgăşani, Brebeni, Brâncoveni şi Câmpulung
Premiile din acest an au fost: premiu I, în valoare de 150 lei pentru fiecare dintre gupele de concurs – frumuseţe, tracţiune, gazde şi oaspeţi, patru premii II de câte 100 de lei, premiul a III-lea de 80 de lei, patru menţiuni de 30 lei şi un premiu special de 250 lei.
„Această sărbătoare este, de la cel mai mic la cel mai mare, un bun prilej pentru a vedea starea de întreţinere a animalelor, ce-au mai facut pe timpul iernii şi gospodarul să se mândrească cu animalul cel mai frumos, cel mai valoros”, a spus Savu Ciocîrlan, primarul comunei Slatioara. Acesta a mai spus că în fiecare an organizatorii vor să vină cu ceva nou. Pentru primarul Ciocîrlan, Botezul Cailor a devenit un crez şi o datorie către fiii satului şi doreşte să se organizeze şi cea de-a 50-a ediţe, o ediţie de aur.
 
 La Slătioara, obiceiurile nu dispar
Botezul Cailor de la Slătioara este una dintre cele mai vechi, dar și cele mai frumoase datini de Bobotează din zona Oltului de Jos. După Revoluţie,această minunată sărbătoare a cabalinelor este posibilă doar datorită implicării şi susţinerii primarului Savu Ciocîrlan. Din străbuni se spune că respectarea acestei tradiții ajută animalele să fie puternice și sănătoase tot anul. În plus, stăpânii care își botează caii vor avea parte de belșug, un an bun și mult spor la muncile agricole din an. Conform tradiției, de Bobotează, stăpânii îi „îmbracă” pe cai de sărbătoare, cu podoabe alese, clopoței, funde și curele. Frumoasele cabaline sunt duse, apoi, la biserica din sat, unde preotul le binecuvintează cu agheasmă. Această manifestare etnofolclorică tradiţională datează de pe la anii 1900, dar în perioada comunistă nimeni a organizat, deşi în sufletele slătinenilor era mereu vie.. Acest botez se face „la propriu” de către preoţi, deoarece calul este ajutorul omului în treburile gospodăreşti şi la muncă de pe câmp, el ar trebui purificat întocmai ca cel pe care-l slujeşte; şi de aici – Botezul Cailor. Denumirea acestui tip de eveniment se regăsesşte în cartea de slijbă „Molitvelnic”, sub numele: „Rânduiala care se face când se îmbolnăvesc orice fel de animale”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here