Acasă Politic Luminiţa Adam despre tehnocraţie, politică şi patriotism

Luminiţa Adam despre tehnocraţie, politică şi patriotism

357

Deputatul Luminiţa Adam a susţinut, recent, o declaraţie în plenul Camerei Deputaţilor: „Tehnocrat sau politician? Mai bine patriot!”, prin care aceasta face referire la adevăraţi oameni politici care au iubit şara mai presus de politic sau de tehnocraţie.

„Tehnocrat, un cuvânt la modă în aceste zile. Toată lumea vrea tehnocraţi, vorbeşte despre ei, are aşteptări de la ei. O definiţie dată de Dicţionarul Explicativ al Limbii Române defineşte tehnocraţia drept o orientare social-economică, conform căreia societatea poate fi dirijată în exclusivitate pe baza principiilor raţionalismului ştiinţifico-tehnic, ai căror purtători sunt inginerii şi oamenii de ştiinţă. Dar tehnocraţii au existat din totdeauna, ne-am mândrit tot timpul cu oamenii de ştiintă români, personalitaţi recunoscute international. Ce te faci când aceste personalităţi au opţiuni politice, când mergând chiar mai departe, se înscriu într-un partid politic? Asta înseamnă obligatoriu deprofesionalizare? Aşa cum se prezintă azi lucrurile, a fi politician devine antonim cu inginer, om de ştiinţă sau, mai simplu, profesionist.

Cum politica nu este o invenţie postdecembrista, tehnocraţia nu este nici ea. Nicolae Iorga spunea că «Un popor care nu îşi cunoaste istoria este ca un copil care nu îşi cunoaste părinţii.» Şi, mă întreb, în aceste zile în care cuvântul la modă este tehnocraţia, ne cunoastem oare istoria? Spiru Haret, ctitorul şcolii românesti, a fost primul om de ştiinţă român care şi-a susţinut doctoratul în matematică la Paris, în anul 1876. Spiru Haret a ocupat mai multe funcţii publice care i-au permis să cunoască modul în care era organizată scoala românească şi în care erau elaborate actele legislative şi administrative. Spiru Haret a ocupat de trei ori funcţia de ministru al Instrucţiunii Publice, cum se numea atunci ministerul care se ocupa de învaţământ şi educaţie. Spiru Haret a fost deputat în cinci parlamente. «În politică, greşelile nu se răzbună, ci se repară» spunea Petre P. Carp al doilea mare politician conservator după Barbu Catargiu. A fost absolvent al Facultăţii de Drept şi de Ştiinţe politice din Bonn, unde a studiat economia politică, filozofia, literatura şi istoria. A fost ministru de externe, parlamentar, a condus un guvern de coaliţie. Iuliu Maniu a fost membru de onoare al Academiei Române din 7 iunie 1919, pe 8 noiembrie 1928, Iuliu Maniu a fost desemnat preşedinte al Consiliului de Miniştri. Şi tot aşa, Titu Maiorescu, I. C. Brătianu, Nicolae Iorga, Mihail Kogălniceanu şi lista personalităţilor este lungă. Toţi au fost oameni de ştiinţă remarcabili, toţi au fost politicieni ce au făcut istorie. Imensa cultură i-a ajutat să fie mari oameni de stat şi politicieni adevăraţi.

Toţi aceştia, dincolo de faptul ca au fost mari politicieni şi mari oameni de cultură şi stiinţă, au fost patrioţi. Patriot, cuvânt demodat azi, cuvânt nerostit, un fel de Cenuşăreasa faţă de modernul şi strălucitorul tehnocrat. Desigur, voi fi aspru sancţionată de opinia publică pentru îndrăzneala de a compara politicienii de azi cu cei enumerati mai sus. Dar a blama o întreagă clasă politică mi se pare nedrept. Cei pe care i-am pomenit mai sus au facut parte dintr-un parlament, din partide politice, dar istoria îşi aminteste doar despre unii dintre ei. Asta înseamnă că niciodată nu au fost toţi la fel. Ca în orice societate existau oameni remarcabili, dar existau şi non valori. În ultimii 25 de ani sportul national al românilor este blamarea zi de zi a ţării. Am uitat să ne respectăm locul natal cum ne respectăm părinţii sau, poate, nici pe ei nu-i mai respectăm! Am uitat să ne preţuim amintirile, copilăria, familia, prietenii, iubirile, am uitat că suntem români, Am uitat de cel mai mare tricolor din judeţul Harghita, am uitat de bentiţa din Covasna. Ne-a rămas doar plăcerea de-a ne denigra ţara, de-a spune că a fi român înseamnă de fapt să fii hoţ, corupt, sărac, fără speranţe sau perspective.

Ilie Vasca din Patrăuţi a spus odată, în româneste, în lagăr: «Românul n-a stat în genunchi niciodată decât în faţa lui Dumnezeu». Deci, cred eu, criteriul după care ar trebui să-i alegem pe cei care ne conduc este patriotismul. Avem nevoie de oameni care să-şi iubească ţara şi apoi pot fi şi tehnocraţi şi politicieni.

«Intr-o ţară aşa de frumoasă, cu un trecut aşa de glorios, în mijlocul unui popor atât de deştept, cum să nu fie o adevarată religie iubirea de patrie şi cum să nu-ţi ridici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: Sunt român!- Alexandru Vlahuţă»”

1 COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here