Acasă Interviu Interviu cu MIHAI IOANA, primarul comunei Grădinari

Interviu cu MIHAI IOANA, primarul comunei Grădinari

767
« Mai avem de semnat contractul, de făcut vreo câteva documente, iar prin aprilie sau mai 2016 vom finaliza fabrica de procesare a legumelor din Grădinari, prima de acest gen din judeţ »
 
 
În 2012, Grădinariul, comuna de la graniţa nordică a judeţului cu Vâlcea, a ales schimbarea. După încercări repetate prin care oamenii locului vroiau un ritm mai alert al dezvoltării acestei aşezări, unde bunăstarea e vecină cu munca, iar roadele grădinăritului devin, prin sudoare, satisfacţii pentru truditorii locului.
Alegerea lui Mihai Ioana ca primar, a fost cea mai bună soluţie. Astăzi, comunitatea de la Grădinari se dezvoltă în paşi alerţi, iar proiectele finalizate sau aflate în diverse faze de execuţie, fără a le mai socoti pe cele doar proiectate, arată că schimbarea vine cu paşi alerţi, într-o vreme când mulţi invocă tocmai neputinţa şi incapacitatea de a face paşi în faţă.
Modest, optimist în acelaşi timp, dedicat proiectelor publice, primarul Mihai Ioana de la Grădinari are o viziune corectă de ansamblu. Ştie că bunăstarea individului generează bunăstarea comunităţii. Iar când lucrurile stau aşa, e imposibil să nu reuşeşti…
 
– Sunteţi, oarecum, nou în mijlocul administraţiei locale. Ce aţi găsit la Grădinari în 2012, când aţi fost ales în fruntea localităţii?
– Datorii. Multe datorii. Au fost datorii mari care ne-au ţinut foarte mult în loc şi ne-au forţat să facem numai o parte din ce ne-am propus. Chiar şi aşa, eu spun că ne-am mişcat destul de bine.
 
– Şi cum s-au justificat banii aceia?
– E simplu: existau contracte, existau facturi, iar totul era destul de bine pus la punct. Din păcate, mulţi bani s-au aruncat aiurea, iar lucrul ăsta s-a văzut şi a fost în defavoarea noastră. Am fost buni de plată, a trebuit să achităm acele datorii şi am avut de pierdut. Sigur, dacă se şi punea în practică ceea ce s-a promis, ar fi fost cu totul altceva şi ar fi meritat efortul, dar… nu a fost să fie.
 
– Cu ce altceva v-aţi mai ales de pe urma fostului primar?
– Un proiect bun, pentru care ar trebui să-i mulţumesc fostului primar din Grădinari că l-a depus, a fost proiectul cu drumurile de tarlale 1.2.5, care, în acest moment, este 100% aprobat, urmând să facem implementarea cel mai târziu la începutul anului viitor. Oricum ar fi, dispunem de banii necesari şi ne vom apuca de treabă.
 
– Câţi kilometri de drum şi pe ce lăţime?
– Avem drumuri de tarlale pe 10,5 kilometri pătraţi, ceea ce noi considerăm că este un lucru extraordinar…
 
– Adică… alţii n-au drumurile principale aşa cum trebuie, iar dumneavoastră a-ţi luat-o pe câmp cu ele?
– Într-adevăr! Am luat-o pe câmp, aşa cum spuneţi dumneavoastră, iar pentru drumurile principale vom semna în cursul acestei săptămâni un contract, urmând să primim cel puţin 10 miliarde lei vechi, o sumă bună pe care o vom distribui acolo unde este neapărat nevoie. Este obligatoriu ca anul acesta să rezolvăm şi porţiunile de drum impracticabile şi veţi vedea că, pas cu pas, comuna Grădinari va arăta aşa cum eu şi cetăţenii am vrut-o şi am visat-o dintotdeauna.
 
– Ce ne puteţi spune despre alimentarea cu apă, despre canalizare?
– Avem realizat deja proiectul pe canalizare, pe care, la fel, îl vom depune în cursul acestor zile, având în vedere că suntem în sesiune de depunere, iar despre apă vă pot spune că, în momentul de faţă, avem în trei sate, mai puţin în Satul Nou, pentru care am făcut, însă, un proiect integrat de apă şi canal. Revenind la canalizare, ne dorim să o realizăm 100%, proiectul este făcut pe toată comuna, dar aşteptăm să mai primim şi finanţare. Din câte am înţeles, sunt bani, până acum nu s-au depus decât patru proiecte, iar lucrul acesta mă face să fiu încrezător.
 
– În ultima vreme, am observat că satele sunt sufocate şi au o mare problemă în ceea ce priveşte depozitarea gunoaielor. Ce puteţi face?
– Nu ştiu cum e la alţii, dar noi ne-am descurcat şi-am încheiat deja contract cu o firmă de salubritate pentru care plătim şi-un preţ destul de mic. Sigur, o parte din oameni au înţeles, alţii mai au reţineri, dar trebuie să înţelegem cu toţi că numai împreună vom reuşi să facem schimbările pe care le aşteptăm. Chiar şi aşa, s-au făcut mai multe contracte, direct la operator, iar preţul este, repet, unul destul de mic: 12 lei pe lună, cu tot cu TVA. Şi asta în condiţiile în care gunoiul se ia o dată pe săptămână.
 
– Ce alte proiecte aveţi sau vă propuneţi în perioada următoare?
– Un alt proiect drag mie, pe care mi l-am propus şi vreau să îl finalizez, se referă la o fabrică de procesare a legumelor. Mai exact: o secţie care să cuprindă şi depozitare la frig, şi procesare. În momentul de faţă, proiectul este 95% realizat, este aprobat de fondul elveţian, iar pe noi ne-a ajutat o organizaţie suedeză care s-a oferit să ne plătească contribuţia de 20%. Mai avem de semnat contractul, de făcut vreo câteva documente, iar prin aprilie sau mai 2016 vom finaliza fabrica de procesare a legumelor din Grădinari, prima de acest gen din judeţ.
 
– Sună bine, dar care este beneficiul oamenilor?
– În primul rând, se va crea o breşă în piaţă. Oamenii vor vinde cât vor putea să vândă, direct către consumator – calitatea I, iar tot ce pică de la vânzare va fi procesat urmând să dea un plus-valoare produselor, dar şi o satisfacţie pe măsura muncii depuse de oameni.
 
– Mai departe: câte locuri de muncă s-ar putea oferi prin această platformă de lucru?
– În primul rând, vom ajuta un grup de oameni să-şi facă micro-ferme, în jur de 20-30 la început, pentru care vor primi bani de solar, de cultură, pentru sistemul de irigare şi câte trei angajaţi, cu tot ceea ce trebuie legal. Este, credem noi, o spun şi alţii, un lucru de care aveam mare nevoie la Grădinari, o şansă care ne poate ajuta destul de mult în anii ce vor veni…
 
– Ce a însemnat anul 2015 pentru cei care au cultivat diverse legume la Grădinari?
– Un an foarte prost. Un an slab, cauzat, în primul rând, de secetă, o secetă care a afectat cel puţin jumătate din producţia cultivatorilor. De altfel, de aici a plecat şi ideea fabricii de procesare a legumelor.
 
– Vine iarna, domnule primar. În ce fază sunt şcolile din Grădinari în clipa de faţă? Mai nou este la modă şi autorizaţia de la ISU…
– Este la modă, dar este şi normală. Din câte aţi văzut şi dumneavoastră, doar 7% dispun, acum, de ea… Totuşi, şcolile noastre au căldură şi condiţii bune în care elevii şi profesorii să-şi desfăşoare activitatea, în paralel am demarat un alt proiect prin care vizăm să contruim o toaletă după normele cerute de Uniunea Europeană şi estimăm că luna aceasta va fi şi ea finalizată.
 
– Revin la autorizaţia ISU: ce trebuie să faceţi, domnule primar? Se cere, e necesară…
– Autorizaţia ISU a devenit o prioritate pentru noi, am făcut demersuri în sensul acesta şi suntem deja într-un proces destul de avansat de rezolvare al acestei probleme.
 
– În decursul timpului, aţi demarat o seamă de proiecte cu caracter social, cu parteneri comunitari. Sunteţi satisfăcut de modul cum decurge treaba cu ele?
– Din moment ce o parte din ele au fost deja implementate, din moment ce o parte din proiecte sunt finalizate, sunt mulţumit de modul în care decurge activitatea. Se poate mai mult, ne dorim şi mai mult, dar eu vă spun că suntem pe drumul cel bun.
 
– Şi toate din 2012 încoace…
– Da, toate realizate în trei ani de mandat, în ciuda acelor datorii de care vorbeam la începutul acestui interviu. Şi nu e tot: am mai realizat 114 proiecte de case pentru tot atâtea familii, ceea ce, iarăşi, înseamnă un lucru foarte important. E bine şi pentru cetăţeni, dar şi pentru primărie. Sunt, iată, 114 cetăţeni stăpâni pe bucata lor de pământ, plătitori de taxe şi impozite la Primăria Grădinari. Mai exact, lucrul acesta a avut un dublu impact: i-am pus în legalitate pe cetăţeni, iar cetăţenii îşi plătesc taxele, aşa cum o fac şi ceilalţi oameni ai acestei frumoase localităţi. Este o obligaţie a noastră, iar noi trebuie să pricepem că altfel nu se mai poate, că am ajuns într-o perioadă în care datoria trebuie onorată! Una peste alta, sunt atâtea proiecte pe care le-am pus în aplicare, iar lucrul acesta mă bucură şi mă ambiţionează şi mai mult pentru perioada ce va veni…
 
– Ce altceva ne mai puteţi spune despre proiecte şi planuri de viitor?
– Un alt proiect, început şi care este în implementare, finanţat de către Fondul Român de Dezvoltare Socială, presupune reabilitarea unei clădiri a fostei primării, reabilitare făcută după norme europene, un proiect de care vor beneficia 160 de copii şi 40 de tineri, fiind un fel de afler-school. Se va servi o masă zilnică, se va acorda consiliere şi se vor desfăşura mai multe activităţi inedite. De asemenea, se vor face şi cursuri de engleză, ceea ce, credem noi, este un lucru mare pentru o localitate rurală.
 
– Care au fost perspectivele pe care vi le asumaţi pentru anul 2016? Ce aveţi în plan, domnule primar, Mihai Ioana?
– În primul rând, îmi doresc implementarea proiectului privind canalizarea. Mai departe, avem deja scos la licitaţie proiectul pentru introducerea gazelor, s-au făcut toate demersurile necesare şi aşteptăm un finanţator care va prelua această lucrare pe care, ulterior, o vom concesiona. Mai sper să avem asfalt în toată comuna şi am încredere că le vom pune la punct pe toate şi multe altele…
 
– În satele Oltului, zona de trotuare, totuşi, absentă. Oamenii nu au pe unde să circule şi se expun pe partea carosabilă. Ce-i de făcut?
– Este în planul nostru şi acest proiect şi mă bucur că mi-aţi adus aminte, tot aşa cum avem nevoie de şanţuri betonate în toată comuna Grădinari. O comună în care se află şi centrul GAL „Oltul Puternic”. Chiar astăzi (n.r. marţi, 10.11.2015) voi merge să semnez notificarea privind finanţarea strategiei de dezvoltare…
 
– Aţi amintit de GAL. Câte localităţi fac parte din acest Grup de Acţiune Locală?
– Aşa cum v-am spus, centrul este la Grădinari, din el fac parte alte 20 de localităţi din nordul judeţului, iar preşedintele acestui GAL sunt eu, Ioana Mihai…
 
– A fost greu să-i convingeţi pe ceilalţi 20 să se alăture acestui Grup de Acţiune Locală numit „Oltul Puternic”?
– O altă întrebare interesantă şi una binevenită… Da, a fost greu! Chiar foarte greu. Vorbim de un număr destul de mare, sunt oameni cu personalitate, iar unii se gândeau că sunt la primul mandat şi din această cauză nu aş avea experienţa necesară. Cu toate astea, prin vorbă bună şi înţelegere, au fost cu toţi de acord şi, mai mult, m-au şi lăudat pentru această iniţiativă.
 
– Ce aţi accesat până în clipa de faţă, prin GAL?
– Deşi este funcţional, abia am demarat activitatea şi încă nu au existat surse de finanţare pe GAL-uri. Noi am aplicat pentru strategia de dezvoltare şi, fără să par lipsit de modestie, am luat cel mai mare punctaj: 79 de puncte din 100. Semnăm, facem strategia şi demarăm lucrările. Vor fi întâlniri cu fiecare primar şi cu societăţile din acest GAL, fiecare localitate se axează pe specificul ei, ia decizia şi face exact ce vrea să facă. Aşadar, se poate spune că Grădinariul este pe drumul bun!

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here