Administrația Nicolae Soare de la Dăneasa, responsabilă și în interesul cetățeanului

    831
     
     
    Satul românesc nu înseamnă doar uliţe, gospodării şi oameni harnici. Satul românesc înseamnă o comunitate unită, indiferent de micile dispute. Satul românesc este inconfundabil, unic în lume, înzestrat inepuizabil cu cele mai importante comori: credinţa, demnitatea, iubirea faţă de locul natal, tradiţii şi obiceiuri.
     
     
    Despre o localitate rurală vom vorbi acum: comuna Dăneasa, din judeţul Olt. Condusă de primarul Nicolae Soare, aflat la primul mandat. Cel mai greu. Pentru că, încă din 2012, de la preluarea mandatului, a început readucerea comunei Dăneasa pe drumul cel bun, unul drept, spre civilaţie. După administraţiile locale anterioare, care au îngheţat dezvoltarea comunei şi nu au achitat facturi în valoare de 16 miliarde, edilul-şef Soare are mult de muncă alături de echipa sa. Alegerea primarului Nicolae Soare, în fruntea comunei, înseamnă schimbarea în bine de care aveau nevoie dăneşenii. Acesta este fiu al satului, născut acum 46 de ani, a sudiat Facultatea de Management Financiar Contabil, specializarea Contabilitate şi Informatică de Gestiune, absolvind în 2012. În perioada 1994-2012, a fost administratorul unei firme cu răspundere limitată, iar din iunie 2012 este primarul comunei Dăneasa.
    Astăzi, locuitorii comunei au o primărie primitoare, străzi asfaltate sau betonate, şcoli şi grădiniţe moderne, cămine culturale reabilitate.
     
     
    Proiectele administraţiei locale
    Încă din primele luni ale mandatului său, Nicolae Soare a conştientizat că autorităţile administraţiei publice au obligaţia să se preocupe de dezvoltarea şi modernizarea colectivităţii locale. În aceste conditii, pe agenda primarului se află câteva proiecte de modernizare a acestei comune.
    Modernizarea drumului DC 121 – Berindei-Cioflanu este un proiect care se derulează cu repeziciune. Se realizează pe o distanţă de un kilomentru, iar banii au venit prin OUG 28. Pentru viitor, planurile primarului includ asfaltarea tuturor străduţelor din comună. Actualmente, se lucrează la alimentarea cu apă, la conducta principală, şi s-au alocat trei miliarde pentru continuarea lucrărilor. Se vor fora trei puţuri în Dăneasa. Momentan, doar localitatea, reşedinţă de comună este inclusă în proiectul de canalizare. Aici este un proiect de extindere de la Drăgăneşti-Olt prin Compania de Apă Olt, după ce Dăneasa a aderat la asociația intercomunitară care gestionează investițiile de acest gen.
     
     
    Condiţii optime pentru elevii din comună
    Standardele de calitate pentru confortul elevilor a crescut. Şcolile trebuie să fie moderne, igienice, iar perioada zilei în care şcoala devine a doua casă trebuie să fie una care produce rezultate: elevi bine pregătiţi. Pentru această iarnă, toate şcolile au primit lemne pentru încălzirea sălilor de curs. Instituţiile de învăţământ din comună au fost renovate şi beneficiază de grupuri sanitare în standardele de civilizaţie.
    Totuşi, la Pestra, grupul sanitar al şcolii nu i s-a făcut recepţia şi încă nu poate fi utilizat, din cauza unor neînțelegeri birocratice între constructor și Ministerul Educației. O chestiune specifică României de astăzi, în care administrația de la Dăneasa, legată de mâini și de picioare, nu poate acționa în interesul comunității. Ar mai fi o problemă, dar iarăși, autoritățile centrale sunt direct responsabile: microbuzul școlar nu face faţă solicitării. Primăria a făcut demersuri la cei în drept pentru un alt microbuz, pe lângă cel existent, și asta deoarece se stă foarte mult pe drum până ce toţi copiii ajung la ora 8.00, la cursuri. Răspunsurile întârzie să apară. Și asta, în condițiile în care în stocurile Ministerului Educației, cu puțină voință, s-ar găsi microbuzul școlar necesar la Dăneasa.
     
     
    Povestea bobului de orez de la Dăneasa
    La marginea comunei, într-o zonă cu indicație geografică specifică, se află o plantație de orez. Administrată de o companie condusă de un cetățean italian, orezăria de la Dăneasa folosește din plin principiile gravitației, care permit udarea în exces a terenului, cu apă din Olt. Producțiile sunt bune. An de an. Căci, omul controlează aproape toți factorii tehnologici și de umiditate. Compania respectivă asigură câteva locuri de muncă, iar ele ar putea fi mai multe, în măsura în care această firmă va investi într-o stație de decorticare a bobului de orez, aici, pe plan local, fără a mai fi nevoie de transferul producției brute spre Câmpia Bărăganului, acolo unde există o asemenea capacitate.
    La sfârșit de octombrie, încă se recoltează, iar producțiile sunt destul de bune. Practic, la Dăneasa și în Drăgănești-Olt se găsesc singurele plantații specifice de orez din județ, locuri unde se păstrează tradiția specifică, începută aici, înainte de 1989. Că între timp acționarul majoritar a devenit un străin, asta este o altă poveste…
     
     
    Proiecte pentru 2016 – obiective asumate în interesul locuitorilor comunei Dăneasa
    Primarul Nicolae Soare e convins cu greu să vorbească despre viitor și despre planurile sale. Știe că nevoile comunei sunt multe, iar dacă ar face promisiuni fără să aibă fundament, nu e cel mai bun lucru. Totuși, finalizarea alimentării cu apă este o prioritate, în condițiile în care pânza freatică e la suprafață. Sunt zone unde dai de apă la un metru, iar în condițiile fertilizării efective a grupurilor sanitare de curte, a dejecțiilor necontrolate, apa aia nu este potabilă…
     
     
    Conducta de gaze din Drăgănești-Olt e doar o poveste atunci când unii au spus că se poate face racord spre Dăneasa. Nu e așa! Presiunea e insuficientă, iar această investiție trebuie începută din altă parte.
    Continuarea asfaltării străzilor e un obiectiv asumat de către actuala administrație. Nu mai e de mult un lux pentru locuitorul de la sat să aibă și el aceleași condiții de trai ca cel ce locuiește în mediul urban. Infrastructura e o obligație a administrațiilor locale, și nu un privilegiu acordat de către stat.
     
     
    Dăneasa, rânduri de monografie
    Comuna Dăneasa, al cărei denumire vine de la numele unui boier care a avut în administrare şi moşii în această zonă, Dan (ziuă, în limba vecinilor sârbi), are o populaţie de 3.827 de locuitori, conform recensământului efectuat în 2011. Majoritatea locuitorilor sunt români (95,09%), cu o minoritate de romi – 2,25%. Pentru 2,64% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Şi anume: români – 95.09%, romi – 2.25%, necunoscută – 2.64%, altă etnie – 0.02%. Componența confesională a comunei este următoarea: ortodocși – 97.12%, necunoscută – 2.66%, altă religie – 0.2%. 
    Comuna se compune din satele Dăneasa, reşedinţa de comună; Berindei, care poate fi numele unui fost boier sau al unui trib de origine turcă din perioada medievală, care a venit prin Bulgaria şi în zona Oltului de Jos; Cioflanu, care poate veni de la Cioflan, un cunoscut logofăt al Ţării Româneşti din ultima parte a perioadei fanariote; Pestra, care este o denumire foarte veche, iar după cum spune Iorgu Iordan, aceasta derivă de la apelativul de origine slavă „pestriţ”; Zănoaga, termen cu mai multe semnificaţii: o depresiune circulară cu versante prăpăstioase în zona munților înalți, poiană înverzită sau coastă de deal bună pentru agricultură. 
    Comuna Dăneasa este situată pe malul stâng al râului Olt, la o distanta de 42 km de municipiul Slatina şi lângă oraşul Dragăneşti-Olt. La nord – oraşul Draganesti-Olt, la nord-est comuna Stoicăneşti, la est comuna Radomireşti, la sud comuna Sprâncenata, la sud-vest comina Gostavăţu, şi la vest comuna Stoeneşti. Clima, ca de altfel ca şi a întregii ţări este temperat-continentală influenţată de masele de aer uscat din est, care se manifestă prin geruri aspre şi veri uscate. Luna cea mai rece a anului este ianuarie, a carei temperatură medie este de 2 grade C. Vara predomină timpul uscat şi călduros, înregistrându-se temperaturi medii de 22-23 grade C în luna iulie. După cantitatea de precipitaţii înregistrate pe majoritatea teritoriului, corespunde unei zone climatice de silvostepa. Pe raza comunei sunt însemante, ca suparafaţă, padurile: Călugarească, pe raza satului Dăneasa, Farfaroaica, pe raza satului Cioflanu, Chirculeasa, pe raza satului Berindei şi pădurea de la Pestra. Mediul acvatic este şi el bogat, fiind alcătuit din: crap, somn, ştiucă, caracudă, roşioară, biban, caras etc. Principala activitate a locuitorilor este agricultura…

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here