Acasă Interviu Interviu cu Ionel Barbu, preşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Olt

Interviu cu Ionel Barbu, preşedintele Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Olt

357
 
 
„Orice întârziere în asigurarea unei creşteri salariale substanţiale şi în sistemul educaţional va genera efecte negative în anii următori!”
 
 
 
De multă vreme, la Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt se află o echipă de profesionişti mereu pregătită să afle problemele personalului didactic, avându-l în frunte pe profesorul Ionel Barbu, cel care, întotdeauna, a avut uşa deschisă liderilor de sindicat din şcoli, dar și cadrelor didactice care i-au călcat pragul. Drept urmare, în rândurile de mai jos, liderul SIP Olt face o analiză obiectivă a temelor de actualitate din domeniul învăţământului, punând punctul pe „i” și trăgând semnale de alarmă acolo unde situația o cere…
 
 
 
– Care sunt priorităţile Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Olt, acum, la început de an şcolar?
– În primul rând, Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt urmăreşte, cu mare atenţie, respectarea de către actuala administraţie a tuturor drepturilor consfinţite prin lege şi prin contractele de muncă aplicabile, pentru toţi membrii de sindicat pe care-i reprezintă. În al doilea rând, SIP Olt a susţinut, în permanenţă, adoptarea unei noi legi a educaţiei naţionale, precum şi o nouă lege privind statutul personalului din învăţământ, legi care să fie acceptate atât de întreaga clasă politică, cât şi de către principalii actori ai educaţiei : cadre didactice, elevi şi părinţi , acte administrative cu caracter normativ, care să conducă la grăbirea procesului de reformă a învăţământului, având ca principal scop îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, depolitizarea şi debirocratizarea sistemului educaţional. De asemenea, având în vedere noile realităţi din sectorul bugetar privind salarizarea, generate şi de ultimele ordonanţe prin care au fost acordate o serie de creşteri salariale, se impune, cu necesitate, elaborarea, în regim de urgenţă, a unei noi legi de salarizare a personalului plătit din fonduri publice.
 
– În discursurile guvernanţilor, şcoala e prioritatea priorităţilor. Credeţi că la început de an şcolar se va ţine seama de acest obiectiv?
– Învăţământul a fost şi a rămas, din păcate, prioritate naţională numai pe hârtie şi în discursurile propagandistice ale politicienilor. Starea actuală a învăţământului românesc, generată de subfinanţarea cronică din ultimii 25 de ani, impune luarea unor decizii urgente, hotărâtoare şi curajoase, care să aşeze România în rândul ţărilor dezvoltate. Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt a solicitat, în repetate rânduri, elaborarea unui plan naţional privind educaţia, pe baza unor reguli şi principii unanim acceptate de întreaga clasă politică. Din păcate, actuala Lege a educaţiei naţionale, lege adoptată prin asumarea răspunderii guvernamentale de către Guvernul Boc şi nu în urma unor dezbateri parlamentare, cum ar fi fost normal, în ciuda numeroaselor modificări şi completări, nu poate asigura nici predictibilitatea pentru ceea ce urmează să se întâmple în domeniul reformării sistemului de învăţământ şi, cu atât mai puţin, stabilitatea acestuia pe termen mediu şi lung.
 
– Sunt şcolile Oltului pregătite pentru noul an şcolar?
– La această dată, putem constata cu o oarecare satisfacţie, faptul că unităţile de învăţământ din judeţul Olt, în marea lor majoritate, s-au străduit ca deschiderea noului an şcolar să se realizeze în bune condiţii.
 
– În ceea ce priveşte acele şcolile fară autorizaţie sanitară… Cine se face vinovat de această situaţie?
– Conform prevederilor legale, terenurile şi clădirile unităţilor de învăţământ preşcolar, primar, gimnazial şi liceal, inclusiv ale celorlalte niveluri de învăţământ din cadrul acestora, înfiinţate de stat, fac parte din domeniul public local şi sunt administrate de către consiliile locale şi judeţene. Având în vedere prevederile legale, menţionate mai sus, întreaga răspundere privind asigurarea condiţiilor minimale necesare obţinerii autorizaţiei sanitare de funcţionare a unei unităţi de învăţământ, cade în sarcina administraţiei locale.
 
– Guvernul a anunţat majorări semnificative în sistemul sanitar din România. Prima dintre ele: 25% de la 1 octombrie 2015. Profesorii sunt mai prejos faţă de medici?
– Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret”, organizaţie sindicală la care este afiliat şi Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt, a salutat decizia Guvernului de a majora salariile în sistemul sanitar, începând cu 1 octombrie, şi a solicitat ca de acelaşi tratament să beneficieze şi salariaţii din învăţământ. Considerăm că trebuie finalizate, în regim de urgenţă, discuţiile privind proiectul legii salarizării personalului din sectorul bugetar, astfel încât de la 1 octombrie 2015, şi salariaţii din învăţământ să beneficieze de majorări salariale în concordanţă cu importanţa muncii prestate. În condiţiile în care observăm că anumite categorii de salariaţi precum demnitarii, parlamentarii şi funcţionarii din aparatul central al Guvernului şi al Preşedinţiei sunt favorizate, ne întrebăm care sunt de fapt priorităţile politicienilor?! Din punctul nostru de vedere, orice întârziere în asigurarea unei creşteri salariale substanţiale şi în sistemul educaţional va genera efecte negative în anii următori, care cu greu vor mai putea fi remediate.
 
– Anul şcolar recent încheiat a adus o uşoară creştere de promovabilitate în ceea ce priveşte examenul de Bacalaureat. Ce credeţi că s-a schimbat?
– Cred că elevii au înţeles, în sfârşit, după câţiva ani de tatonări, că singura modalitate pentru a promova examenul de bacalaureat, examen esenţial pentru viitorul lor în viaţă, este să înveţe din prima şi până în ultima clipă în care păşesc în şcoala. Un alt factor, care a influenţat în sens pozitiv procentul de promovabilitate, a constat în gradul de dificultate al subiectelor propuse. Subiectele au fost de nivel mediu, fiind un lucru pozitiv că s-a ajuns la concluzia că acest examen de maturitate nu trebuie să scoată în evidenţă ceea ce nu ştiu elevii, ci ceea ce ei ştiu.
 
 
„Am trăit, tot timpul, cu speranţa că politicienii români se vor ocupa numai de politică, lăsând politicile educaţionale în sarcina adevăraţilor specialişti din domeniul educaţiei”
 
 
 
– Cât de importantă este depolitizarea învăţământului pentru creşterea independenţei sistemului din ţara noastră?
– Depolitizarea este foarte importantă, atât pentru creşterea gradului de independenţă a sistemului de învăţământ, dar, mai ales, pentru creşterea calităţii acestuia, în integralitatea lui. Personal, am trăit, tot timpul, cu speranţa că politicienii români se vor ocupa numai de politică, lăsând politicile educaţionale în sarcina adevăraţilor specialişti din domeniul educaţiei, iar intervenţia politicului în educaţie va înceta. Din păcate, învăţământul a reprezentat, în permanenţă, în întreaga perioadă postdecembristă, în gândirea şi manifestarea oamenilor politici, principalul vector electoral, pe care niciun partid politic nu s-a sfiit să-l exploateze în acţiuni cu caracater propagandistic. Factorul politic şi influenţele de natură politică au blocat, de fiecare dată, orice iniţiativă ce ar fi putut să conducă la iniţierea unui proces coerent de reformă. Fiecare ministru, indiferent de partidul, coaliţia sau alianţa, care l-a propulsat în jilţul marelui reformator Spiru Haret, a însemnat, pentru şcoala românească, anularea tuturor proiectelor, strategiilor şi iniţiativelor anterioare şi reluarea reformei aproape de la zero într-o nouă concepţie şi cu alte costuri.
 
– Abandonul şcolar a fost şi a rămas una din marile probleme ale învăţământului din România. Care este cauza, din punctul dumneavoastră, şi ce soluţii oferiţi aici, în judeţul Olt?
– Abandonul şcolar a fost şi, din păcate, a rămas una din marile probleme ale învăţământului românesc. Abandonul şcolar este o realitate care generează situaţii favorizante pentru insuccesul tinerilor, precum şi al adulţilor, atât în plan personal, dar, mai ales, în cadrul colectivităţilor din care aceştia fac parte. Cazurile de abandon şcolar au diverse cauze, cele mai multe dintre acestea cumulează o serie de elemente cum ar fi: absenteismul şcolar, sărăcia, familii dezorganizate, părinţi plecaţi în străinătate, cutume culturale ale unor grupuri/etnii etc. ISJ Olt, împreună cu conducerile unităţilor de învăţământ au identificat toţi copiii de vârstă şcolară din cadrul fiecărei comunităţi. De asemenea, s-au făcut eforturi de integrare a tuturor copiilor în învăţământul preşcolar, pentru pregătirea viitoarei activităţi şcolare; au fost organizate activităţi cu părinţii, în scopul responsabilizării acestora, referitor la educaţia propriilor copii; au fost identificate modalităţi de susţinere materială (de exemplu, prin acordarea de rechizite şcolare) a copiilor proveniţi din familii sărace; au fost derulate, în vederea reducerii, până la eliminare, a abandonului şcolar, proiecte/programe tip „şcoală după şcoală”.
 
– Întotdeauna, între şcolile de la oraş şi cele de la sat a existat o diferenţă considerabilă, mai ales în ceea ce priveşte pregătirea elevilor. Cum facem să creştem calitatea actului educaţional şi în mediul rural?
– Diferenţe între învăţământul din mediul rural şi cel din mediul urban au existat întotdeauna. Cu toate acestea, există, din fericire, şcoli din localităţi rurale care concurează cu multe şcoli din mediul urban. Sunt multe localităţi rurale în care putem constata o îmbunătăţire a nivelului de trai al locuitorilor, o dezvoltare îmbucurătoare a infrastructurii locale şi o îmbunătăţire reală a stării învăţământului. Creşterea calităţii actului educaţional se poate realiza, în primul rând, prin atragerea unei resurse umane de calitate, în urma creşterii gradului de atractivitate, ca urmare a unei salarizări motivante a cadrelor didactice şi prin asigurarea unor facilităţi de către administraţia publică locală acestei categorii de personal.
 
– Ce părere aveţi despre digitalizarea învăţământului? Ministrul Educaţie, sublinia că lumea viitorului este aceea în care competenţele digitale sunt parte a educatiei obligatorii, inclusiv în România. Este şcoala olteană capabilă să facă trecerea spre manualele digitale?
– În societatea globalizată de astăzi, în care trendul este digitalizarea vieţii, în toate segmentele şi sub toate aspectele ei, manualele digitale, par să reprezinte o soluţie pentru viitor. Dar, în contextul unei evoluţii a digitalizării la nivel mondial, posibilitatea ca manualele tipărite să fie înlocuite cu cele digitale reprezintă o problemă foarte serioasă, care a generat, deja, controverse aprinse şi care necesită studii de specialitate de natură psihiatrică, psihologică şi fiziologică pentru a se putea constata dacă efectele sunt sau nu nocive. Din punctul meu de vedere, cartea, în format electronic nu va ajuta însă cu nimic la creşterea interesului pentru lectură, după cum manualul digital nu-l va face pe elev să înveţe mai mult decât o făcea şi până acum. În concluzie, personal, prefer paginile unei cărţi şi mirosul de cerneală, în detrimentul formatului digital al unui document, iar, în subsidiar, consider că este mult mai important, în acest moment, ca toţi copiii patriei să ştie să folosească periuţa de dinţi şi să aibă acces, din punct de vedere material, la săpun şi pastă de dinţi.
 
– În urmă cu câteva săptămâni, acelaşi ministru al Educaţiei ne vorbea despre posibilitatea reintroducerii treptei a doua, şi anume, un nou examen pentru elevi la sfârşitul clasei a X-a. Ar fi utilă o astfel de metodă?
– Ţinând cont că un astfel de examen a existat şi înainte de 1989 nu reprezintă un element de noutate. În privinţa utilităţii reintroducerii unui astfel de examen la sfârşitul clasei a X-a este bine să se pronunţe, în primul rând, specialiştii din cadrul Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei, după o consultare serioasă cu principalii actori ai actului educaţional, elevi şi cadre didactice.
 
 
Mesajul președintelui SIP Olt, Ionel Barbu, pentru elevi, profesori și părinţi, transmis la începutul noului an școlar:
„Fiecare început de an şcolar reprezintă, deopotrivă, un moment de bucurie şi de emoţie, atât pentru copii şi părinţi, cât şi pentru profesori, dar, mai ales, pentru elevii înscrişi în clasa pregătitoare. Colegilor le transmit să aibă încredere în sindicat şi împreună să continuăm să credem că „fiecare dintre noi face sindicatul să fie ceea ce este”, iar elevilor să înţeleagă că educaţia reprezintă cheia succesului, atât pentru ei, cât şi pentru naţiunea din care fac parte. Mult succes, colegilor şi elevilor, în noul an şcolar 2015-2016!”

1 COMENTARIU

  1. Citind articolul am plans razand si am ras plangand. Totusi „consistenta” textului mi-a provocat un orgasm noetic cum nu am mai avut decat atunci cand l-am recitit pe Plotin. Vom reveni cu o opinie a GRIP (fost GRI) , utilizand schema lui Toulmin, asupra fortei argumentative a raspusurilor..

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here