Acasă Actualitate Prefectul Silviu Neacşu, întâlnire cu primarii şi directorii şcolilor din Olt

Prefectul Silviu Neacşu, întâlnire cu primarii şi directorii şcolilor din Olt

135
Sala „Europa” a Consiliului Judeţean Olt a devenit neîncăpătoare de primari şi directori ai unităţilor de învăţământoltene. În cadrul întrunirii, prefectul, subprefectul, şeful ISU Olt, adjunctul şefului Jandarmeriei oltene, şeful Inspectoratului Jandarmeriei Olt, reprezentanţi ai Direcţiei de Sănătate Publică Olt, Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor Olt şi Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt. Aceştia au dezbătut măsurile necesare pentru desfăşurarea în condiţii optime a cursurilor de către elevii olteni. Structurile MAI judeţene, primarii, directorii de şcoli şi şefii învăţâmântului oltean au ajuns la un consens privind implicarea în buna desfăşurare a procesului instructiv-educativ în noul an şcolar 2015 – 2016
 
Principalele măsuri pentru desfăşurarea procesului instructiv-educativ în condiţii de siguranţă constau în: asugurarea resurselor financiare necesare pentru realizarea împrejmuirilor, securizării clădirilor unităţilor de învăţământ; asigurarea pazei obiectivelor, valorilor şi protecţiei persoanelor (un lucru semnalat de primarul comunei Deveselu, Ion Aliman, a fost cel referitor la prezenţa jandarmilor în localitate, figurând doar un singur jandarm pentru întreaga comună); respectarea normelor de igienă şi sănătate publică; asigurarea combustibilului necesar încălzirii spaţiilor şcolare; asigurarea mijloacelor de transport pentru elevi (microbuze şcolare); dotarea corespunzătoare a sălilor de curs şi multe altele.
 
Soartă neclară pentru şcolile fără autoriţaţii sanitare
Primarii, împreună cu directorii de şcoli, au depus eforturi mari în a avea şcoli care să ofere condiţiile minim necesare desfăşurării cursurilor, fapt ce se vede în numărul autorizaţiilor sanitare de funcţionare – aproximativ 80% din şcoli sunt în regulă din acest sens. Cu toate astea, mai sunt şcoli care, din cauza apei nepotabile sau lipsa acesteia, nu pot obţine actul ce permite funcţionarea.
”În judeţul Olt există 559 de unităţi de învăţământ, doar 406 sunt autorizate, iar 153 neautorizate. Pe primul loc, ca şi cauză de neacordare a autorizaţiei sanitare de funcţionare, se află lipsa apei sau sursa de apă existentă este una necorespunzătoare. La nivelul judeţului există 63 de localităţi ce au sisteme de alimentare cu apă, dintre care majoritatea sunt neautorizate de noi, Direcţia de Sănătate Publică Olt. Ele funcţionează şi deservesc populaţia aferentă, iar în mediul rural există 65 de sisteme de alimentare cu apă, dintre care doar 16 sunt autorizate, 39 sunt neautorizate. Spre deosebire de şcoli, sistemele de aprovizionare cu apă amenajate de autorităţile locale trebuie să se autorizeze anual cu viză de funcţionare de la noi, ceea ce înseamnă că primăriile ce au asemenea sisteme de alimentare cu apă trebuie să se adreseze anual DSP pentru obţinerea obt ASF, dar acest lucru nu se întâmplă. Dacă primăriile ar fi mai deschise în a ne solicita aceste autorizaţii sanitare de funcţionare pentru sistemele lor de alimentare cu apă şi includerea în planul de monitorizare a surselor de apă din localitate (fântâni publice şi a celor ce deservesc unităţile şcolare), atunci munca noastră, ar fi mult mai uşoară”, a spus reprezentantul Direcţiei de Sănătate Publică Olt aflat la această întâlnire.
 
Căldură în clase şi în suflete
Referitor la combustibilul necesar în şcoli pentru iarna 2015-2016, nu sunt înregistrate neajunsuri, asigură ISJ (45% dintre unităţile din judeţ sunt încălzite cu centrale termice cu combustibil solid, 30% au centrale pe gaz, iar 25% deţin sobe şi alte surse de încălzire).
Un alt capitol deschis este cel al mijloacelorde transport pentru elevi. În 2015, au fost achiziţionate 61 de microbuze şcolare, având un total de 144 de microbuze. Mai sunt câteva primării care ar mai avea nevoie de microbuze, iar ISJ va căuta soluţie şi pentru aceste solicitări, după cum a spus şefa învăţământului oltean, Felicia Man.
 
Elevii din mediul rural pot apela la medicina tradiţională…
Şcolile din mediul rural duc lipsă de asigurarea asistenţei medicale, deoarece nu există cabinete şcolare
„O problemă pe care aş vrea să o ridic este aceea a asigurării asistenţei medicale pentru elevi. Nu în toate unităţile de învăţământ există cabinete şcolare. Există o situaţie care cred că a fost rezolvată, în oraşul Balş, numărul personalului medical care deservea aceste cabinete era insuficient. O situaţie asemănătoare e şi la Caracal. Aşa cum ştiţi, atât unităţile de învăţământ preşcolar, cât şi cele de nivel gimnazial şi liceal au nevoie de cabinete medicale. În cazul localităţilor din mediul rural, asistenţa medicală se realizează pe bază de parteneriat între medicul de familie şi unitatea de învăţământ, dar nu întotdeauna acesta funcţionează corespunzător. Am avut câteva semnale din nişte localităţi în care medicul impunea realizarea unor anumite activităţi care nu erau conforme cu dorinţa părinţilor”, a mai spus Felicia Man.
 
Numărul elevilor, în scădere
Pe „ordinea de zi” a întâlnirii s-a aflat şi tema referitoare la numărul elevilor olteni, dare în scădere. Această lipsă duce la închiderea multor unităţi şcolare. Inspectorul şcolar general al ISJ Olt a prezentat situaţia ca pe una alarmantă: în ultima parioadă, 21 de structuri de învăţământ şi-au încheiat activitatea din cauza lipsei elevilor. Acest lucru a fost confirmat de primari, care cunost faptul că tot mai mulţi copii nu vin la şcoală sau o abandonează.Lipsa cea mai mare de elevi se resimte în mediul rural, iar cauzele ar fi: sărăcia, lipsa unul loc de muncă al părinţilor sau elevi care şi-au întemeiat propriile familii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here