Acasă Cultură Titi Peligrad, primarul de la Şerbăneşti, continuă tradiţia: „Sărbătoarea Secerişului” a VI-a...

Titi Peligrad, primarul de la Şerbăneşti, continuă tradiţia: „Sărbătoarea Secerişului” a VI-a ediţie…

752
 
 
„Obiceiurile ţin de cultura noastră populară, ţin de tradiţiile acestor locuri, pe care noi le-am respectat şi îi rugăm pe tineri să le respecte şi ei”– etnograful Rada Ilie

Într-una dintre cele mai frumoase aşezări rurale ale judeţului Olt, vatră a tradiţiilor şi obiceiurilor, la Şerbăneşti, de ziua patronului spiritual, Sfântul Ilie, de şase ani încoace, se organizează „Sărbătoarea Secerişului” – sub egida Primăriei şi Consiliului Local. La Şerbăneşti, o sărbătoare învinge orice vreme. Iar anul acesta, de Sfântul Ilie, la Șerbănești a fost căldură mare. Cum nu a mai fost de mult…
Oamenii locului au ceva aparte, pe lângă un primar destoinic, cum ar fi: respectarea tradiţiilor, respectarea muncii câmpului şi o comună în plină dezvoltare. Lucru care se dovedeşte prin fapte. Sărbătoarea şerbăneştenilor, care, pe 20 iulie a.c., a ajuns la ediţia a VI-a, a reuşit – şi de data aceasta – să fie o reuşită din toate punctele de vedere. Pe aşezământul târgului săptămânal, în prezenţa unui public foarte numeros, deşi temperatura din termometre arăta 38 de grade Celsius, resimţindu-se mult mai multe grade, fiii comunei Şerbăneşti, comună condusă de primarul Titi Peligrad, s-au strâns – cu mic, cu mare – la cea mai aşteptată serbare câmpenească, totodată şi ziua comunei: „Sărbătoarea Secerişului”. Ediţia a VI-a. Pe scenă au urcat de la ansabluri locale de dans la artişti de muzică populară, iar manifestarea a fost o reușită. Căci, la Șerbănești s-au strâns spre seară locuitori din comunele vecine: Movileni, Crîmpoia, Nicolae Titulescu, veniți să se simtă bine, într-o atmosferă garantată de gazde.
 
Invitaţii de seamă
Spre seară, după orele 17.00, la Şerbăneşti, la invitaţia primarului Titi Peligrad, au fost prezente, în localitate, o seamă de personalităţi ale judeţului Olt: Paul Stănescu – preşedintele Consiliul Judeţean Olt, Marius Oprescu – vicepreşedinte al Consiliului Judeţean Olt, Andrei Iordache – manager al Spitalului Judeţean de Urgenţe Slatina, Emil Moţ – deputatul Colegiului 1 Slatina, Teiu Păunescu – senator UNPR, Ionel Mirea – primarul comunei vecine Crîmpoia, Sorin Ion Toma – primarul comunei Movileni, Constantin Ciobanu – președintele Grupului de Acţiune Locală Vedea-Găvanu-Burdea, unul dintre oamenii care a susţinit derularea proiectului din cauză. De asemenea, a fost prezentă şi Siminica Mirea, co-preşedinte al PNL Olt, cea care asigură comunei Şerbaneşti zeci de locuri de munca în cadrul unei companii private specializate în domeniul confecţiilor textile, într-un spațiu modern astăzi, care până acum câțiva ani era un depozit necontrolat de gunoaie.
Evenimentul a fost susţinut de către Longin Drăghicescu, unul dintre oameni de afaceri cu randament şi cu putere în zona Şerbăneştilior şi nu numai, cu o importantă contribuţie la prosperitatea comunei. Omul care l-a susținut pe primarul Peligrad în toate acțiunile sale publice de dezvoltare a localității.
 
 
„Drumul pâinii” – de la naştere până la moarte şi după
Ca în fiecare an, etnograful Rada Ilie, autor a mai multor cărţi în domeniu, este promotorul unei spectaculoase expoziţii de produse de panificaţie tradiţionale, folosite la sărbători şi în diferite momente ale vieţii, începând de la naştere, continuând cu nunta, sărbătorile de peste an şi terminând cu înmormântarea şi tot ce presupune aceasta după plecarea omului la cele sfinte: „Drumul pâinii”, în cadrul căreia cei interesaţi pot afla lucruri interesante şi obiceiurile locale referitoare la sfânta pâine.
În fiecare ediţie, Rada Ilie prezintă tinerilor şi nu numai, drumul pâinii, care porneşte de la spicul de grâu, bobul de grâu, făina, coca frământată, pâinea şi toate tipurile de pâine (pite, colaci, cozonaci) folosite în diferitele momente din an şi din viaţă: pâinea pentru ursitori, pâinea miresei, pâinea soacrei, colaci, colindeţi, colacul lui Moş Crăciun, mucenicii unşi cu miere, cozonacii de sărbătoare.
Manifestările au debutat cu o prezentare realizată de etnograful Rada Ilie, care a constat în expunerea semnificaţiei sărbătorii, cât si în evoluţia întinsă pe parcursul tuturor sărbătorilor creştine a bobului de grâu până când acesta devine un produse final care face parte din tradiţia locală. În cuvântul său, etnograful a vorbit şi despre însemnătatea portului popular şi obligaţia noastră de a menţine vii toate aceste tradiţii, ce merită păstrate şi în vremurile în care trăim:
 
„Pentru toţi locuitorii comunei Şerbanesti – şi nu numai, dintotdeauna, secerişul se termina cu o mare sărbătoare, de Sfântul Ilie, la care se ţinea un bâlci, fiind o tradiţie de peste 200 de ani vechime. La acest târg, căruia i se spunea bâlci, se adunau negustori din toată ţara. Bâlciul dura o săptămână. Cei care veneau din zona Braşovului aduceau unelte agricole, cei din Munţii Aupuseni aduceau diferite vase, iar olarii de la Oboga aduceau ceramică şi, în felul acesta, oamenii îşi făceau rost de cele necesare gospodăriei. Totul se practica la schimb, se făcea troc.
 
 
Cei care doareau să ia ceva, dădeau din produsele lor şi cumparau cele necesare, pe lângă faptul că avea şi un alt rol: aici, veneau tineri din toate satele învecinate, iar aici se cunoşteau şi din acest loc porneau şi căsătoriile. La marginea târgului erau cârciumi unde cântau lăutarii din comună, iar fotografii la minut lăsau pe hârtie imagini care astăzi sunt adevărate documente pentru noi. Am încercat să facem o expoziţie de pâine, intitulată «Drumul Pâinii». Pâinea era folosită de la naştere la nunta până la moarte şi la toate obiceiurile care erau necesare într-un an calendaristic. Pâinea a fost nelipsită de la masa omului. În acele vremuri, când noi, acum, nu ştim pe unde să ne băgăm la umbră, stăteau cocoşaţi în câmp şi lucrau pentru a termina până la sărbătoare. Luau mănunchi cu mănunchi şi, în felul acesta, recoltau hectare. Sfârşitul treierării grâului era un moment de sărbătoare – îşi duceau recolta acasă şi erau foarte mulţumiţi. Din nicio gospodărie, de la nicio masă, nu a lipsit pâinea, era un respect pentru pâine. Femeia avea un rol foarte important în gospodărie: ea ţesea, ea cosea, ea îşi creştea copiii şi ştia să îi educe, ea îl însoţea pe bărbat la muncile câmpului. Pe lângă această expoziţie am adus şi nişte ii lucrate în comuna Cezieni, care acum două săptămâni, o parte din ele, au fost premiate pentru valoarea lor artistică. Peste tot prin lume unde se poartă o ie, se ştie că este românească. Un alt rol al femeii era acela că îşi îmbrăca întreaga familie. Bâlciul însemna un omagiu adus anului agricol ce se încheia.
 
Alăturat, se află expusă şi ceramica de Oboga, dar şi ceramica neolitică, lucrată în tehnici foarte vechi pe care creatorul popular Cococi le respectă întocmai. Ornamentele sunt realizate în tehnica inciziei, iar vasele se lucrează manual. În anul 1968, când am început cercetările, erau peste 300 de olari, acum nu mai sunt 20. Avem şi creaţii de la meşterii din comuna Corbu, care fac diferite obiecte din lemn foarte valoroase, având în vedere că, la noi, în judeţ, meşteri avem foarte puţini. Încercăm, prin aceste expoziţii, să le prezentăm tradiţiile şi tinerilor, ca ei să vadă cum se lucra ceramica neolitică, ce înseamnă ceramica de Oboga. Din păcate, puţine fete mai ştiu să mânuiască un război, un meşteşug care era nelipsit din fiecare casă pe perioada de iarnă. Obiceiurile ţin de cultura noastră populară, ţin de tradiţiile acestor locuri, pe care noi le-am respectat şi îi rugăm pe tineri să le respecte şi ei”.
 
Etnograful Rada Ilie a făcut o scurtă trecere în revistă a produselor de panificaţie expuse lângă minunatele ii şi obiectele din lemn şi lut. Am aflat că se făcea o turtă specială, care se arunca în fântână, pentru ca în anul ce urma să înceapă, să fie mai multă apă.
 
O ediţie de neuitat
A VI-a ediţie a „Sărbătorii Secerişului” a fost încununată de reprezentaţii cultural-artistice, recompense şi cu multă distracţie. După ce, toată ziua, oamenii s-au simţit bine mâncând mici, bând bere rece, cumpărând diverse lucruri din târg, dându-se în maşinăriile de ditracţii amplasate în zona din spatele scenei. Spectacolul a început cu reprezentaţia artistică a elevilor de la Şcoala de Arte şi Meserii Slatina. Pe aceeaşi scenă, au urcat şi ansamblurile folclorice din Şerbăneşti, Crîmpoia, Izvoarele, Vâlcele, Optaşii-Măgura, precum şi ceata de căluşari a Grupului de Acţiune Locală Vedea–Găvanu–Burdea de la Ghimpeţeni.
În pauzele dintre aceste momente, primarul Titi Peligrad a premiat şapte cupluri care au împlinit 50 de ani de la căsătorie, care au primit diplome, premii în bani şi şampanii. Pe lângă aceştia, cinci elevi din Şerbăneşti cu medii între 9 şi 10 la Evaluarea Naţională din acest an au primi diplome şi premii în bani. De diplome de participare şi premii în bani au beneficiat şi ansamblurile folclorice pentru evoluţia lor pe scena amenajată în aer pentru evenimentul anului în Şerbăneşti. Seara s-a încheiat cu prestaţia Ansamblului Profesionist „Doina Oltului”.
Serbarea din vatra străveche a Şerbăneştiului, cea care îşi cinsteşte de fiecare dată datinile, memoria şi fiii satului, care mereu au făcut cinste localităţii, a fost, şi în acest an, una reuşită din toate punctele de vedere. Tezaurul folcloric din aşezarea rurală Şerbăneşti e păstrat şi cultivat şi mereu viu prin voinţa sătenilor şi a conducerii localităţii. Noua generaţie va primi, de la contemporanii șerbănăşteni, nu numai jocul şi cântecul popular, straiele şi obiectele meşteşugite, demnitatea şi hărnicia, ci şi dragostea faţă de pământ, de agricultură şi titulatura de fiu al Şerbăneştiului.
Povestea va continua… La anul, pe vremea asta…
 
 
În loc de epilog: Titi Peligrad, misiune îndeplinită
E unul dintre cei mai longevivi primari din județul Olt. Poate oricând să predea administrație publică locală la orice școală din această țară. În peste două decenii de primărie, zi de zi, a reușit să facă din Șerbănești o comună cum trebuie să fie toate din această țară. O infrastructură modernă, completă, în care se regăsesc elemente de civilizație pe care unele zone urbane din această țară încă le visează: apă curentă, canalizare, gaze naturale, drumuri moderne, atât în comună cât și în zona terenurilor agricole.
Modest, într-o lume unde modestia nu mai este o virtute, primarul de la Șerbănești se poate considera un edil împlinit. Oamenii îl respectă ca om, ca primar, ca cetățean ce, de multe ori s-a lăsat pe sine pentru a rezolva problemele comunității…
 
(George Pițilescu și Claudiu Ene)

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here