Acasă Interviu Interviu cu Iulian Smarandache, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Olt

Interviu cu Iulian Smarandache, director executiv al Casei Judeţene de Pensii Olt

361
„Am format o echipă de salariaţi bine pregătiţi profesional, dar şi buni comunicatori, care acordă relaţii la ghişee în mod profesionist, astfel încât majoritatea celor care se prezintă la relaţii, pleacă de la ghişeu cu problemele lămurite”
În urmă cu ceva vreme, Casa Judeţeană de Pensii Olt era un loc al dezinteresului faţă de cetăţean. Lucrurile s-au schimbat. Iulian Smarandache a venit la conducerea acestei instituţii cu o altă mentalitate. În care cetăţeanul este primordial. Atmosfera în instituţie este alta, problemele cetăţenilor sunt privite cu mult mai mult interes şi respect, iar cei care vor să intre în audienţă la directorul Smarandache nu sunt limitaţi de un program scurt de audienţe, ci chiar şi în afara programului, aşa cum însuşi acesta declară. În cele ce urmează, un interviu cu Iulian Smarandache, omul care a schimbat din temelii mentalităţile învechite şi imaginea prăfuită a Casei Judeţene de Pensii Olt, instituţie care, azi, se bucură de toată încrederea şi mulţumirea celor care îi trec pragul.
– Ce trebuie să ştie oltenii despre Iulian Smarandache?
– Sunt o persoană cu deschidere faţă de problemele pensionarilor şi asiguraţilor şi depun toate diligenţele în vederea soluţionării acestora în conformitate cu prevederile legale. Toate acţiunile şi măsurile adoptate au că principală preocupare oferirea de servicii publice de calitate, accesibile şi aproape de beneficiari.
 
– Care este situaţia biletelor de tratament şi care sunt staţiunile preferate de pensionari?
– Biletele de tratament se acordă în baza criteriilor stabilite prin Ordinul Preşedintelui C.N.P.P nr.62 /09.02.2015. Pentru obţinerea unui bilet de tratament solicitanţii trebuie să trimită o cerere-tip, însoţită de copie a actului de identitate. Cererile pentru obţinerea unui bilet de tratament balnear se depun cu cel puţin 30 de zile anterioare primei luni din perioada pentru care se solicită bilet. Prin cerere solicitantul poate opta pentru cel mult trei staţiuni. Casa Judeţeană de Pensii prin compartimentul de specialitate are obligaţia de a prelua corect în aplicaţia informatică SPA, pusă la dispoziţie de către Casa Naţională de Pensii Publice toate elementele cererii. Alocarea biletului de tratament se face automat, în aplicaţie, prin calcularea unui punctaj pentru fiecare solicitant pe baza unor criterii specifice pentru pensionari: dacă a beneficiat de bilet de tratament în ultimii doi ani, categoria de pensie, cuantumul total brut al drepturilor de pensie; pentru asiguraţi: dacă a beneficiat de bilet de tratament în ultimii doi ani, nivelul câştigului brut de natură salarială realizat ce constituie baza de calcul a contribuţiei individuale de asigurări sociale; pentru beneficiarii de drepturi acordate în baza unor legi speciale care reglementează dreptul la bilet de tratament balnear prin sistemul public: dacă a beneficiat de bilet de tratament în ultimii doi ani, cuantumul total brut al drepturilor de pensie şi drepturi băneşti prevăzute de legi speciale; pentru beneficiarii de drepturi acordate în baza Legii nr. 448/2006: dacă a beneficiat de bilet de tratament în ultimii doi ani, gradul de handicap şi cuantumul veniturilor realizate( cuantumul total brut al drepturilor de pensie, al drepturilor băneşti prevăzute de legi speciale, câştig brut de natură salarială realizat şi venit asigurat pentru care se datorează contribuţia de asigurări sociale conform evidenţelor Casei Teritoriale de Pensii. În primele 9 serii din anul 2015 au fost repartizate de către CNPP un număr de 1.344 bilete de tratament din care au fost valorificate un număr de 1.306 bilete. Staţiunile cele mai solicitate sunt staţiunile: Olăneşti, Călimăneşti-Căciulata, Govora, Herculane, Felix, Covasna, staţiunile de pe litoral.
 
– Sunteţi de acord cu indemnizaţiile pe care şi le-au ales parlamentarii, aşa-zisele „pensii nesimţite”?
– Proiectul privind indemnizaţiile parlamentarilor a fost avizat favorabil de către Comisia Juridică a Senatului şi va fi supus votului în plen, după care va fi trimis la Camera Deputaţilor ca for decizional. După publicarea acestei legi în Monitorul Oficial instituţia va aplica întocmai prevederile acestui act normativ.
 
– Care este cea mai mică pensie din Olt?  Dar cea mai mare?
– În scopul de a evita excluderea socială a unei părţi dintre pensionarii sistemului public de pensii , prin OUG nr.6/2009 s-a prevăzut instituirea pensiei sociale minime garantate.
Începând cu anul 2015, valoarea indemnizaţiei minime sociale a crescut de la 350 lei la 400 lei. Astfel, în judeţul Olt, un număr de 22.538 persoane sunt beneficiare de indemnizaţia socială minim garantată de 400 lei. Cea mai mare pensie de asigurări sociale în judeţul Olt este aproximativ 6.500 lei.
 
– Câţi pensionari are judeţul Olt? Cu cât este în scădere sau în creştere faţă de anii precedenţi?
– În evidenţa Casei Judeţene de Pensii Olt, la data de 30.04.2015 se aflau un număr de 116.404 pensionari, din care 93.349 pensionari din sectorul de stat şi 23.055 pensionari din sectorul agricol.
Numărul pensionarilor din sistemul public este în scădere, situaţia se prezintă după cum urmează: în 2014-117.885 pensionari, în 2013-120.006 pensionari, 2012-122.559 pensionari.
 
Care sunt cele mai importante lucruri pe care le-aţi realizat de când sunteţi director şi ce vă propuneţi pe viitor?
– Pentru fluidizarea activităţii de acordare a relaţiilor cu publicul la ghişeele instituţiei a fost instalat un sistem electronic de dirijare a publicului bazat pe bonuri de ordine care şi-a dovedit eficacitatea. Deşi există un program stabilit de acordare a audienţelor de către conducerea instituţiei, pentru a veni în întâmpinarea publicului care se adresează instituţiei, se acordă audienţe şi în afară programului stabilit. Închirierea şi organizarea unui spaţiu pentru arhivă pasivă a instituţiei. Transmiterea de comunicate în presă locală privind biletele de tratament balnear nealocate sau cele rămase disponibile din fiecare serie, pe staţiuni şi pe datele de distribuire a acestora.
 
– Factorul politic s-a amestecat în treburile instituţiei? Aţi suportat vreodată presiuni politice?
– Casa Judeţenă de Pensii Olt este organizată şi funcţionează ca serviciu public deconcentrat, în subordinea Casei Naţionale de Pensii Publice, fiind investită cu personalitate juridică în baza prevederilor Legii nr.263/2010. Casă Judeţeană de Pensii Olt asigura, în teritoriu, aplicarea unitară a legislaţiei din domeniul pensiilor şi a altor drepturi de asigurări sociale, precum şi din domeniul asigurărilor pentru accidente de muncă şi boli profesionale. În ceea ce mă priveşte, factorul politic nu mi-a influenţat activitatea totul decurgând în litera şi spiritul prevederilor legale.
 
– Cât de sigur este sistemul de pensii din România şi ce le spuneţi celor care aclamă falimentul acestuia într-un timp scurt, invocând scăderea numărului de contribuabili în raport cu beneficiarii de pensie?
– Referitor la acestă întrebare pot să va spun că există mai multe scenarii, elaborate de specialişti din cadrul Comisiei Europene sau de către cei ai Băncii Mondiale, unele mai pesimiste iar altele mai încurajatoare. Sistemele de pensii ale statelor membre ale Uniunii Europene sunt organizate pe un sistem de trei piloni, însă, aceştia nu sunt identici pentru toate ţările membre. Fiecare stat a gândit şi elaborat propriul sistem.
Sistemul de pensii din România a fost proiectat ţinându-se seama de realitatea unor fenomene sociale, cum sunt: îmbătrânirea populaţiei şi sporul demografic redus. Sistemul public de pensii este garantat de stat şi se bazează pe principiul contributivităţii şi redistribuirii. Statistic vorbind, raportând numărul de pensionari aflaţi în plata la finele lunii decembrie 2014 la numărul de contribuabili ai sistemului public de pensii, din aceeaşi perioada, în judeţul Olt, se constată existenţa unui raport de dependenţă al sistemului public de pensii în medie de 1,27 pensionari la un contribuabil. Începând cu anul 2008, în baza prevederilor Legii nr.411/2004, asiguraţilor care aveau la acel moment vârsta sub 35 ani şi opţional cei cu vârstă între 35-45 ani li se dirijează o parte din contribuţia individuală de asigurări sociale către pilonul II de pensii reprezentând ,,pensii private obligatorii” ceea ce va conduce ca la dată îndeplinirii condiţiilor de înscriere la pensie să beneficieze de un venit suplimentar sub formă pensiilor private. De asemenea, Ministerul Muncii are în vedere diversificarea surselor de venit ale viitoarelor generaţii de pensionari prin elaborarea unei legi a pensiilor ocupaţionale care în momentul de faţă se află în stadiu de proiect. Totodată, pentru asiguraţi există posibilitatea contribuirii şi la pilonul de pensii facultative, denumit şi pilonul III. În concluzie, consider că nu există, cel puţin în prezent, motive de îngrijorare asupra sistemului de pensii.
 
– La uşă la dumneavoastră nu există bilete de ordine şi nici audienţe după un program stabilit, cum reuşiţi să vorbiţi cu toţi cei care au nelămuriri legate de sistemul de pensii?
– Am format o echipă de salariaţi bine pregătiţi profesional, dar şi buni comunicatori, care acordă relaţii la ghişee în mod profesionist, astfel încât majoritatea celor care se prezintă la relaţii, pleacă de la ghişeu cu problemele lămurite. Totuşi, persoanele care doresc să discute suplimentar cu mine, o pot face oricând, chiar şi în afara programului de audienţe.
 
În cât timp mediu se rezolvă un dosar de pensie proaspăt, de pus la Casa de Pensie?
– Dosarele de pensie, cazuri noi, se soluţionează în termenul legal prevăzut de lege, de 45 zile, termenul fiind calculat de la data depunerii cererii însoţită de documente până la dată emiterii deciziei de pensiei. Decizia însoţită de carnetul de muncă se transmite cu scrisoare recomandată la domiciliul beneficiarului şi poate fi contestată în termen de 30 de zile de la dată primirii. Totodată, decizia este comunicată pentru punere în plata în sistem automat, astfel încât, beneficiarul să primească drepturile de pensie în cel mai scurt timp.
 
– Faceţi parte din echipa PSD Slatina. Cum vedeţi evoluţia organizaţiei din perspectiva alegerilor locale de la anul?
– Organizaţia PSD Slatina este una dintre cele mai importante organizaţii din judeţul Olt . Astfel, în prezent se efectuează un studiu sociologic în urmă căruia până la toamnă, organizaţia va desemna candidatul ce va participa la alegerile locale pentru Primăria Slatina, ce vor avea loc în anul următor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here