Acasă Actualitate Clubul UNPR. Echipa lui Toma, în acţiune. Cronică parlamentară

Clubul UNPR. Echipa lui Toma, în acţiune. Cronică parlamentară

151

Ion Toma despre gereraţia viitorului

Senatorul Ion Toma a susţinut, recent, o declaraţie politică, din care am extras temele esenţiale, intitulată „Dificultăţile şi vulnerabilităţile la care sunt expuşi tinerii români”, în care consideră că generaţia tânăra din România se confruntă cu vulnerabilităţi şi dificultăţi dintre cele mai complexe. Acesta a iniţiat şi a susţinut proiecte dedicate acestor generaţii de tineri, cum ar fi introducerea votului începând cu vârstă de 16 ani, precum şi acordarea de facilităţi angajatorilor care optează pentru tineri absolvenţi, fără experienţă. În tot acest context, tinerii sunt adesea copleşiţi de probeleme, fiind nevoiţi să îşi construiască un viitor departe de ţară lor, de familia şi de prietenii din România. 

„Contextul economic, politic şi social pe care România l-a cunoscut în ultimii 25 de ani a condus la apariţia unui fenomen social ce nu mai poate fi neglijat, fenomen ce necesită întreagă preocupare şi implicare a instituţiilor abilitate ale statului. Este vorba despre amplificarea şi perpetuarea stării de confuzie de identitate pe care o întâlnim în rândul tinerilor, tineri care, din punct de vedere psihologic, manifestă o prelungire a stării de adolescenţă până aproape de vârstă de 30 de ani. Vă puteţi imagina ce înseamnă pentru un tânăr, care din punct de vedere biologic şi psihologic este pregătit să părăsească zona de comfort şi familia, să fie împins înapoi de partea socio-economică? Este oarecum obligat să îşi sisteze stadiul de dezvoltare în care urmă să păşească şi să o ia înapoi, deoarece nu este loc de el, sau nu este timpul lui, sau primeşte mesajul: «Nu eşti suficient de pregătit! Vrem experienţă!». Mesaj care s-ar putea traduce: «Nu eşti suficient de bun!». Tânărul român este nevoit să improvizeze pe cont propru o soluţie de avarie, neavând în realitatea prea multe soluţii la îndemână. Astfel, variantele sunt puţine şi complet inatractive: fie se întoarce acasă, amânând pe peroada nedeterminată momentul în care să-şi câştige independenţa, fie se angajeaze într-un domeniu complet diferit, acceptând un compromis dificil care-i poate afecta întregul parcurs profesonal viitor, fie decide să părăsească ţară, în căutarea unui viitor mai bun, pe care România este incapabilă să i-l furnizeze. Din păcate, tot mai mulţi dintre tinerii valoroşi ai acestei ţări au optat pentru această ultimă varianta, în detrimentul nostru al tuturor. Mai grav decât atât, în toată această confuzie de identitate dată de contextul actual, prin lipsa stării de bine şi a autonomiei, tinerii pot ajunge şi la suicid. În România, rată suicidului depăşeşte cu mult media Uniunii Europene. Îngrijorător este faptul că cei mai mulţi sunt adolescenţi cu vârste între 15 şi 19 ani şi adulţii cu vârste cuprinse între 50 şi 54 de ani, care aleg să-şi pună capăt zilelor. Şase Români cu vârste între 15 şi 19 ani la sută de mii de locuitori aleg să se sinucidă, comparativ cu media europeană de 4,6. Analizând situaţia pe sexe, numărul bărbaţilor care îşi pun capăt zilelor este mai mare decât cel al femeilor. Nouă bărbaţi la suta de mii de locuitori, comparativ cu 6,9 media UE, în timp ce rata suicidului în rândul femeilor este de 3,2, comparativ cu 2,2 media UE. În topul ţărilor cu cea mai mică rată de suicid se află Grecia, urmată de Cipru, Italia, Malta, Spania, Portugalia şi Marea Britanie. Cei mai importanţi factori de risc în comportamentul suicidar sunt cei Psihologici şi Sociali, şi tocmai de aceea, trebuie intels faptul că putem preveni starea de boală, şi că în acest proces de prevenţie nu este implicat doar individul şi Sistemul Medical, ci şi Societatea. Discriminările, izolarea socială, relaţiile conflictuale cu familia şi prietenii, lipsa unui serviciu sau sărăcia sunt factori care pot fi determinanţi în generarea unui comportament suicidal. Ce putem face pentru acest tineri? Care sunt soluţiile pe care le putem adopta ?

În primul rând pornim de la educaţie, şi punem accent pe EDUCAŢIA CIVICĂ. Cuvinte şi concepte precum Compasiunea, Toleranţă, Acceptarea, Responsabilitatea şi Schimbarea, ar trebui să fie introduse în vocabularul oricărui elev care se află într-o comunitate, într-un grup de semeni şi de egali. Este foarte important că profesori să transmită elevilor aceste valori şi instrumente, astfel încât ele să fie precum seminţele unui arbore care va fi puternic ancorat şi înrădăcinat pe aceste pământuri româneşti.

Aşa cum am afirmat şi mai sus, este foarte important să asigurăm tânărului român un loc de muncă la finalul studiilor sale. În acest sens, UNPR a iniţiat şi susţine un program dedicat special tinerilor absolvenţi, care îşi doresc să se angajeze s care până acum erau catalogaţi că fiind «fără experienţă». Este vorba despre programul “Primul loc de muncă”, program care acordă facilităţi financiare angajatorilor care optează pentru tinerii absolvenţi. Astfel, firmele care angajează, cu normă întreagă şi pe durata nedeterminată, tineri cu vârstă între 19-26 de ani primesc pentru un astfel de loc de muncă un salariu de baza minim garantat. În acelaşi timp, pentru a stimula implicarea tinerilor şi responsabilizarea acestora, consider necesară introducerea dreptului de vot începând cu vârstă de 16 ani. Motivele pentru care noi, cei din UNPR, considerăm că este oportună o astfel de măsură, sunt nenumărate. Astfel, prin reducerea vârstei de vot de la 18 la 16 ani, lărgim legitimitatea democratică din România, şi totodată, reducem deficitului de democraţie din ţară noastră. Totodată, prin această măsură facem dreptate pentru tinerii care pot să muncească, să plătească taxe şi impozite, dar nu pot să aibă şi un cuvânt de spus în ceea ce priveşte viaţă lor. În acest mod le acordăm respectul cuvenit tinerilor care doresc să muncească, să traisca şi să construiască viitorul frumos al României, acordându-le un drept esenţial în funcţionarea oricărei democraţii: dreptul de a decide prin vot.”

 
Deputatul Dumitru Niculescu a primit răspuns:

„CNADNR analizează posibilitatea privind alocarea de fonduri pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a obiectivului «Podul rutier peste Olt la Slatina”

Într-un număr recent al Ziarului de Olt vă prezentam o interpelarea „Podul Olt necesită intrarea în reparaţii capitale!”, făcută de către deputatul Colegiului 5, Dumitru Niculescu. Adresanţii erau Ministerul Transporturilor şi faimoasa Companie Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Deputatul supunea atenţiei problema Podului Olt din municipiul Slatina, un obiectiv care face parte dintr-un traseu intens circulat, Slatina-Craiova şi intreaga zonă limitrofă. Acesta spunea că uzura fizică, dar şi morală a podului, a dus la o stare continuă de deteriorare a podului, care a fost, la un interval de câteva luni, mai degrabă, cârpit decât reparat şi, de aceea, se impune, imperativ, o reabilitare generală, solidă şi din temelii a Podului Olt-Slatina.

Ministerul Transporturilor spune că, printr-un contract de Asistenţă Tehnică, semnat în 7.03.2012, s-a elaborat Expertiza Tehnică şi Stiudiul de Fezabilitate pentru mai multe obiective, printre care şi podul de la Slatina. Ministerul mai precizează că după studiile respective, finanţarea pentru podul de peste Olt de la Slatina nu a putut fi asigurată finanţarea din perioada de programare POS-T 2007-2013.

CNADNR răspunde la fel, fără nicio reţinere. Dar, în plus, mai spune că a făcut demersurile necesare la Ministerul Transporturilor şi Ministerul Fondurilor Europene, cu privire la includerea în Programul Operaţional Infrastructură Mare 20142020  (POIM).

Valoarea totală a investiţiei este de 36.915 (inclusiv TVA), perioada investiţiei fiind de 12 luni. Aşa că, slătinenii, oltenii şi toţi cei care vor tranzita podul, să se înarmeze cu multă răbdare, cu gândul că niciodată nu va cădea podul cu ei şi cu siguranţa că orice gaură apărută în pod va fi acoperită cu mult patos de CNADNR. Podul se va face, cândva, peste timp şi spaţiu. Important e ca rovignetele să fie plătile la zi. 

 

Deputatul Luminiţa Adam, membru al Delegaţiei Parlamentului României, care a reprezent România la nivel înalt

În zilele de 22 şi 23 mai 2015 s-a desfăşurat la Tirana, capitala Albania, Sesiunea Plenară a Adunării Parlamentare a SEECP (AP SEECP – South-East European Cooperation Process – Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est), sub preşedinţia-în-exerciţiu albaneză. Anul trecut, sesiunea acestei adunări, a avut loc la Bucureşti. Delegaţia Parlamentului României la AP SEECP a fost condusă de către deputatul Gabriela Podaşcă, iar din componenţa sa a făcut parte şi deputatul colegiului 7, Luminiţa Adam.

 „Tema generală de dezbatere a Sesiunii Plenare a fost «Rolul parlamentelor în procesul de integrare şi schimbul de experienţe şi contribuţii în acest cadru. Principalele puncte aflate pe agenda Sesiunii plenare au fost: prezentarea şi adoptarea Raportului Grupului de lucru ad hoc mandatat pentru a concluziona pe problematica secretariatului şi bugetului Adunării, prezentarea şi adoptarea documentelor adoptate de comisiile generale, adoptarea proiectului de Regulament al Secretariatului, adoptarea amendamentelor la Regulamentul organizaţiei, amendamente iniţiate cu contribuţia determinantă a delegaţiei române, mesajele organizaţiilor internaţionale şi regionale, precum şi adoptarea Declaraţiei reuniunii.

La Sesiunea plenară de la Tirana au participat delegaţii ale tuturor parlamentelor statelor participante la SEECP, reprezentanţi ai altor organizaţii parlamentare regionale şi internaţionale, precum şi alţi invitaţi”, după cum se arată într-un comunicat al parlamentului.

La importanta reuniune au participat reprezentanți ai parlamentelor din Ankara, Belgrad, București, Chișinău, Ljubljana, Pogorica, Sarajevo, Sofia și Tirana, precum și invitaţi importanţi. România a avut şase amendamente în cadrul adunării.

Membrii şi supleanţilor Delegaţiei Parlamentului României la AP SEECP au fost distribuiţi pe comisii, cum ar fi: Comisia generală pentru economie, infrastructură şi energie, Comisia generală pentru justiţie, afaceri interne şi cooperare în materie de securitate, din care face parte şi deputatul Luminiţa Adam şi Comisia generală pentru dezvoltare socială, educaţie, cercetare şi ştiinţă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here