Am ajuns, ieri, de Sfinții Constantin și Elena, greu, după ora 15.00, la Crîmpoia. Acolo unde primarul Ionel Mirea, un apostol în ale noului concept de administrație publică locală a organizat ediția a IV-a a Zilelor comunei Crîmpoia.
Exact atunci când am intrat în perimetru, cu microfonul în mâini, bine apucat, vorbea, locuitorilor din Crîmpoia și nu numai, deputatul Gigel Știrbu. Cel pe care îl pusese Ponta, acum vreun an și puțin, ministrul Culturii. Am rămas pe margine, alături de primarul Peligrad de la Șerbănești, ascultând cuvântul deputatului luminos. Și, poate l-aș fi ascultat și astăzi. Numai că, politicianismul împins la extrem are un nume: Gigel Sorinel Știrbu.
Omul nostru, în fața unui auditoriu cumsecade, interesat de orice altceva, mai puțin de politică, se apucase să înjure pe ăia răi de la PSD. Cât rău fac ei în județul Olt, cât fură ei din speranța de viață, din banii cinstiți ai cetățenilor, din ziua lor de mâine. Uitând, impardonabil, că nemernicii ăia de la PSD l-au făcut deputat de vreo două ori. Prima oară în 2008, atunci când niște primari miloși din colegiul unde acesta candida, au încălcat disciplina de partid a social-democrației și i-au permis lui Știrbu să adune niște voturi esențiale. Cel mai la îndemână exemplu de atunci îmi vine în minte și poartă un nume: Dima de la Coteana. Mai departe, în 2012, cu sigla PSD-ului în spate, Știrbu a ieșit a doua oară deputat. Sprijinit, de data asta, covârșitor, de ticăloșii ăia pe care îi înjura, în zi de mare sărbătoare, așa cum îi șade bine unui bun creștin, pe scenă, la Crîmpoia.
Păi, domnu deputat, un om cu o memorie atât de scurtă, n-ar trebui să uite asta. Rolul decisiv avut de pesediști în propășirea sa de înalt demnitar, fără a mai vorbi aici de sprijinul dezinteresat, primit atunci când a avut nevoie, de la un altul de al cărui rău astăzi se bucură.
Altfel, vorba lui nea Titi de la Șerbănești: „Aline, tu chiar n-ai înțeles nimic din politica liberală de la Olt?”
N.A.
Am o poză cu Șova din campania electorală. Acolo, senatorul – greu de arestat – mângâie un măgar. În același târg de săptămână, în alt sector al târgului, candidatul Știrbu, comun cu Șova pe listele USL-ului, mângâia o rață. O tempora, o mores…
