Interviu cu IONEL BARBU, preşedinte Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt

    331
    «Din păcate, învăţământul a reprezentat, în permanenţă, în întreaga perioadă postdecembristă, în gândirea şi manifestarea oamenilor politici, principalul vector electoral, pe care niciun partid politic nu s-a sfiit să-l exploateze în acţiuni cu caracater propagandistic»
     
    Cea mai puternică structură sindicală din judeţul Olt, care apără interesele personalului dididactic şi auxiliar, este Sindicatul Învăţământului Preuniversitar, condus de profesorul Ionel Barbu. SIP Olt a reuşit să se păstreze la distanţă de jocurile politice, de interesele mărunte, aflate în contradictoriu cu doleanţele legitime ale membrilor săii. De pe această poziţie, liderul acestei structuri face o analiză obiectivă a temelor actualităţii sindicale din domeniul învăţământului. Un interviu bun de citit…
     
    – Domnule Barbu, vă-ntreb direct: credeţi că ţara asta merge pe drumul bun?
    – România a avut şi are şi în prezent şansa de a merge pe drumul cel bun. Din păcate, o parte a clasei politice a avut grijă s-o abată de la acest drum, fie din necunoaştere, fie din interese meschine. Începând cu noiembrie 2014, putem observa o oarecare descătuşare a unor instituţii ale statului, care, în mod inexplicabil, au stat în amorţire sau în expectativă, în ultimul deceniu, ceea ce ne dă senzaţia că ţara este pe un făgaş al normalităţii, iar de aici există speranţa intrării pe drumul pe care şi-l doresc majoritatea românilor. Personal, nutresc speranţa ca drumul României în lume să nu aibă aceeaşi soartă cu drumurile pe care guvernele postdecembriste au încercat să le construiască in ultimii 25 de ani. Oricum, drumul va fi lung şi presărat cu numeroase obstacole, având în vedere şi tradiţia românească, ce ţine de priceperea noastră mai mult de a demola decât de a construi.
     
    – Care sunt priorităţile SIP în anul 2015?
    – În primul rând, S.I.P. Olt urmăreşte cu atenţie respectarea de către actualul Guvern al României a celor 17 puncte ale Acordului încheiat la data de 27 octombrie 2014 cu federaţiile sindicale reprezentative din învăţământ. Pentru urgentarea procesului de reformă a învăţământului şi pentru îmbunătăţirea calităţii procesului instructiv-educativ, se impune cu necesitate adoptarea unei noi legi a educaţiei naţionale, lege care să fie acceptată atât de întreaga clasă politică, cât şi de către principalii actori ai educaţiei: cadre didactice, elevi şi părinţi. De asemenea, până la elaborarea unei noi legi privind salarizarea în sectorul bugetar, prin care vor fi stabilite 5 clase de salarizare, în funcţie de studii, urmând ca salariul minim brut să fie de 1200 lei, iar cel maxim să fie egal cu cel al Preşedintelui României, se impune, cu necesitate, modificarea şi completarea Legii nr. 63/2011, în regim de urgenţă, astfel încât aceasta să reglementeze salarizarea în întregul sistem educaţional, pentru toate categoriile de personal, inclusiv pentru personalul nedidactic. Prin aceste modificări, dorim eliminarea disfuncţionalităţilor apărute, dar şi recâştigarea unor drepturi, care au fost fie eliminate, fie suspendate de către Guvernul Boc.
     
    – Cum se cheltuiesc banii care provin din cotizaţiile membrilor SIP?
    – Banii se cheltuiesc conform prevederilor Statutului Sindicatului Preuniversitar Olt şi a dispoziţiilor legale din legislaţia românească şi internaţională, dispoziţii care reglementează organizarea şi funcţionarea sindicatelor la orice nivel.
     
    – Klaus Iohannis cunoaşte destul de bine problemele din educaţie. Credeţi că poate aduce un plus sistemului, din funcţia de preşedinte al României?
    – Timp de 25 de ani, politicienii, fie ei mai mici sau mai mari, în frunte cu preşedinţii României, au susţinut, la unison, că este nevoie de o educaţie de calitate pentru a crea o naţiune puternică. În tot acest timp, însă, nu s-a trecut de stadiul declaraţiilor şi al încercărilor eşuate. Am făcut reforme pe hârtie, am pilotat, am venit cu idei noi, ne-am comparat cu Finlanda, dar, în final, am rămas prizonierii unei gândiri limitate. Domnul preşedinte Klaus Werner Iohannis, pe 16 decembrie 2014, la o întâlnire cu cadrele didactice din judeţul Timiş, spunea că: „Educaţia trebuie să fie obligatoriu între priorităţile naţionale şi nu din motivul aparent evident că sunt dascăl, ci pentru că aşa se cade într-o ţară care vrea să îşi construiască un viitor bun. Acest lucru l-am spus, îl voi mai spune şi îl voi repeta, până când educaţia va deveni realmente o prioritate naţională”. Această declaraţie ne-a dat speranţe şi ne-a făcut să credem că vom avea, în perioada imediat următoare, o dezbatere publică, privind punctele principale ale unei strategii naţionale în domeniul învăţământului. A trecut însă ceva vreme de la acel mesaj, care, parcă, s-a pierdut în eter.
     
    – Ce procese de recuperare a unor drepturi pierdute de oamenii din sistem aveţi în derulare?
    – La începutul acestui an, am finalizat acţiunile referitoare la plata dobânzii legale aferente drepturilor cuvenite, conform sentinţelor civile, pronunţate de diferite instanţe din ţară, ca urmare a neaplicării prevederilor Legii nr. 221/2008. În prezent, S.I.P. Olt a formulat acţiuni, care privesc drepturi cuvenite şi neacordate, în următoarele cauze: decontarea cheltuielilor de navetă de către administraţia publică locală; plata retroactivă a drepturilor salariale cuvenite conform art.248, alin. (4), din Legea nr. 1/2011; plata retroactivă a drepturilor salariale neacordate, reprezentând contravaloarea muncii prestate în plus, şi remunerarea în sistem de plata cu ora a orelor de educaţie-fizică predate de către învăţători/institutori/profesori pentru învăţământ primar; plata drepturilor salariale cuvenite şi neacordate personalului nedidactic; plata indemnizaţiei de instalare. Sumele brute stabilite prin hotărâri judecătoreşti definitive şi irevocabile având ca obiect acordarea unor drepturi de natură salarială, achitate sau care urmează să fie achitate, în perioada imediat următoare, membrilor Sindicatului Învăţământului Preuniversitar Olt, depăşesc 2700 miliarde de lei vechi.
     
    – Ce părere aveţi despre nivelul de salarizare al cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar oltean?
    – Nivelul de salarizare al cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar din judeţul Olt este unul identic cu cel din învăţământul preuniversitar românesc, pe care noi, sindicatele, îl considerăm ca fiind necorespunzător, având în vedere importanţa socială a muncii de dascăl. Ultimele corecţii aduse grilei de salarizare au complicat şi mai mult sistemul de salarizare, generând noi elemente de discriminare între diferitele categorii de cadre didactice. În acest domeniu al salarizării putem trage concluzia că, în acest moment, lucrurile sunt destul de grave, ceea ce demonstrează, fără putinţă de tăgadă, că nu există nicio recunoaştere a statutului social al cadrelor didactice şi nicio legătură cu calitatea actului educaţional. Având în vedere realităţile din sistem, privind salarizarea, se impune cu necesitate elaborarea unei noi legi de salarizare a personalului din învăţământ, existând, în acest moment, şi o oarecare disponibilitate a părţii guvernamentale pentru adoptarea unui nou astfel de act administrativ cu caracter normativ.
     
    – Din punct de vedere sindical, al dialogului social, cum au fost primele luni din 2015?
    – După perioada Funeriu, am putut constata o îmbunătăţire a dialogului social, dar, din păcate, suntem încă departe de ceea ce reprezintă relaţia de dialog social, la nivel european, între partenerii sociali, sindicate sau organizaţii sindicale, angajatori ori organizaţii patronale, precum şi reprezentanţii autorităţilor administraţiei publice, care interacţionează în procesul de dialog social.
     
    – Un proiect al unei noi reforme în educaţie va fi lansat luna viitoare. Ce aşteptări aveţi de la această nouă reformă?
    – Federaţia Sindicalelor din Educaţie, „Spiru Haret”, organizaţie sindicală la care este afiliat şi Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt, este pregătită să participe la realizarea unei strategii, care să fie asumată, atât de clasa politică, cât şi de societatea civilă. Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” a solicitat, în repetate rânduri, elaborarea unui plan naţional privind educaţia, pe baza unor reguli şi principii unanim acceptate de întreaga clasă politică. Din păcate, solicitările noastre au rămas fără ecou.
     
    – Mai e puţin şi vine o nouă sesiune de Bacalaureat. Ce credeţi, avem acelaşi scenariu sau vom avea surprize plăcute?
    – Surpriza plăcută poate fi determinată de seriozitatea cu care absolvenţii clasei a XII-a s-au pregătit pe parcursul celor patru ani de liceu, în general, şi, în mod special, pe parcursul ultimului an de şcoală, în vederea susţinerii cu succes a acestui examen de maturitate, foarte important în viaţa oricărui adolescent.
     
    – Discutaţi constant cu dascălii olteni. Ce vă transmit aceştia şi ce îi sfătuiţi?
    – Dialogul este permanent, fie direct, fie prin intermediul liderilor grupelor/organizaţiilor de sindicat din cele 175 de instituţii şi unităţi de învăţământ cu personalitate juridică din judeţul Olt. Lipsa de profesionalism a unor servicii financiar-contabile, precum şi a unor servicii administrative generează o serie de probleme, pe care, împreună cu serviciile specializate din cadrul Inspectoratului Şcolar Judeţean Olt şi Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, încercăm să le rezolvăm. Tot timpul i-am sfătuit să fie uniţi şi solidari în tot ceea ce fac.
     
    – Ionel Barbu crede în „România lucrului bine făcut”?
    – Există, încă, din fericire, în şcoala românească un număr foarte mare de dascăli care ştiu că această meserie cere profesionalism, abilitate didactică şi corectitudine faţă de părinţi şi copii, şi care, în tot ceea ce fac, cred în beneficiul lucrului bine făcut, atât pentru sine, dar mai ales pentru societate.
               
    – De ce nu scoatem, definitiv, politicul din viaţa educaţională?
    – Am trăit tot timpul cu speranţa că politicienii români se vor ocupa numai de politică, lăsând politicile educaţionale în sarcina adevăraţilor specialişti din domeniul educaţiei, iar intervenţia politicului în educaţie va fi abolită. Din păcate, învăţământul a reprezentat, în permanenţă, în întreaga perioadă postdecembristă, în gândirea şi manifestarea oamenilor politici, principalul vector electoral, pe care niciun partid politic nu s-a sfiit să-l exploateze în acţiuni cu caracater propagandistic. Factorul politic şi influenţele de natură politică au blocat, de fiecare dată, orice iniţiativă ce ar fi putut să conducă la iniţierea unui proces coerent de reformă. Fiecare ministru, indiferent de partidul, coaliţia sau alianţa, care l-a propulsat în jilţul marelui reformator Spiru Haret, a însemnat pentru şcoala românească anularea tuturor proiectelor, strategiilor şi iniţiativelor anterioare şi reluarea reformei aproape de la zero într-o nouă concepţie şi cu alte costuri.
     
    – Pe 15 iulie, va fi examen de titularizare. Ce pretenţii să mai avem de la elevi, dacă profesorii nu reuşesc să ia o notă bună?
    – Cele mai sigure metode de regres, pe termen lung, ale unei societăţi sunt cele care lovesc în sistemul educaţional. Ori, contrar declaraţiilor politice, în România ultimilor 25 de ani, tocmai acest sector de activitate a fost cel mai afectat de măsuri, politici şi strategii aberante şi ineficiente. Datorită politicilor promovate în domeniul educaţiei, de către toate guvernele postdecembriste, statutul social al dascălului român a fost grav afectat. Numărul absolvenţilor de liceu care frecventează instituţiile de învăţământ superior în vederea pregătirii pentru îmbrăţişarea carierei didactice este, în ultimii zece ani, din păcate, din ce în ce mai mic, iar numărul celor care demonstrează că au şi vocaţie pentru această profesie este şi mai mic. Societatea viitorului este o societate a cunoaşterii, iar cunoaşterea nu poate fi realizată în afara ştiinţei, rolul principal în realizarea acestui deziderat avându-l educaţia. În cazul tinerilor cu har, născuţi şi educaţi pentru a fi dascăli nu trebuie să-i convingă cineva pentru a veni la catedră.
     
    – Ce mesaj le transmiteţi dascălilor, dar şi elevilor olteni?
    – Colegilor le transmit să aibă încredere în sindicat şi împreună să continuăm să credem că „fiecare dintre noi face sindicatul să fie ceea ce este”, iar elevilor să înţeleagă că educaţia reprezintă cheia succesului, atât pentru ei, cât şi pentru naţiunea din care fac parte. Mult succes, colegilor şi elevilor, care, în perioada următoare, vor intra în febra diferitelor examene!

    LĂSAȚI UN MESAJ

    Please enter your comment!
    Please enter your name here