Acasă Interviu Interviu cu Lector Univ. Dr. VICTOR TIȚA, directorul Casei Corpului Didactic Olt

Interviu cu Lector Univ. Dr. VICTOR TIȚA, directorul Casei Corpului Didactic Olt

296
„Susţin continuarea racordării învățământului la realitățile pieţei forţei de muncă a județului Olt şi gândirea cifrelor de şcolarizare în favoarea învăţământului tehnic”
 
 
Victor Tița, de pe poziția de director al Casei Corpului Didactic Olt reușește să se afirme pe piața educațională prin concentrația de suflet pusă în acțiunile sale. Știe că o educație sănătoasă, astăzi, e fundația solidă a generației de mâine. Una în care avem nevoie de români pregătiți, capabili să își asume ei reconstrucția ratată de generațiile actuale.
Nu găsiți nimic senzațional în interviul de față, nicio declarație belicoasă, pusă în contradictoriu cu vremurile prezentului. Dar, editorul vă invită, în măsura în care mai căutați și acum lucruri normale, să citiți. Rând cu rând!
 
 
– Domnule Tița, care sunt noutățile majore din cadrul instituției pe care o conduceți?
– Am reuşit, după 6 ani de eforturi, să reabilităm, în proporţie de 90%, clădirea Casei Corpului Didactic Olt şi cred că astăzi, din acest punct de vedere, este mai funcţională şi mai frumoasă cum nu a fost vreodată după 1989. A fost reacreditat de curând cursul „Educaţie nonformală” cu 15 credite transferabile şi am promovat programe de formare care, pe lângă faptul că au o influenţă dincolo de mediul școlar, au trezit interesul multor profesori. Mă refer aici la cursul „Istoria evreilor şi holocaustul” şi la cel pe care îl începem de săptămâna viitoare, de mare actualitate: „Prevenirea şi combaterea corupţiei în instituţiile de învăţământ preuniversitar”.
 
– Sunt receptivi dascălii olteni la cursurile pe care le oferiți? Câți dintre ei se-arată interesați?
– Da, colegii noştri au un rol activ în formularea cursurilor CCD. Oferta de cursuri se bazează pe un studiu al nevoilor de formare realizat la nivelul unităţilor de învăţământ din judeţul Olt şi înscrierea cadrelor didactice nu se lasă aşteptată. Bineînţeles că sunt mai căutate cursurile cu credite transferabile în defavoarea celor doar avizate de minister, atunci când acestea sunt cu taxă. Invariabil, atunci când programele de formare sunt suţinute, fie de bugetul de stat sau de fonduri europene, interesul este crescut pentru ambele tipuri de cursuri.
 
– Statul român susține perfecționarea continuă a cadrelor didactice? Cum și în ce fel se-ntâmplă asta?
– Recent Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice a susţinut, din perspectivă individuală, formarea continuă şi perfecţionarea printr-un proiect european care oferea profesorilor, în acest scop, suma de 700 de lei. Totodată, Casa Corpului Didactic primeşte în fiecare an sume de la bugetul de stat pentru susținerea programelor de formare din oferta sa de cursuri. Acest lucru se întâmplă la toate casele corpului didactic din ţară. Anul trecut bugetul CCD Olt pentru perfecționare a fost de 40 de mii de lei, iar anul acesta este de 31 de mii lei. Sume mici pentru susținerea întregii oferte de formare a CCD, dar suficiente pentru subvenționarea cursurilor prioritate MECŞ şi a unei părţi importante din cele cu credite. Totodată, zilele trecute a fost aprobată Ordonanţa de Urgenţă 58/2014 care prevede acordarea unei subvenții personalului didactic pentru dezvoltare profesională.
 
– Recent, fostul ministru al Educației, Cristian Adomniței a fost reținut de DNA. Nici doamna Ecaterina Andronescu n-a dus-o mai bine. Ce ziceți, nu sunt prea mulți miniștri ai Educației certați grav cu legea penală?
– Faptele pentru care a fost reţinut Cristian Adomniţei sunt asociate cu funcţia dumnealui de preşedinte al Consiliului Judeţean Iaşi. Nu vreau să comentez acţiunile justiţiei care demonstrează faptul că nimeni nu este mai presus de lege.
 
– Ne puteți vorbi despre rolul și importanța Casei Corpului Didactic în sistemul de învățământ preuniversitar din Olt?
– Rolul Casei Corpului Didactic este mult mai vizibil în sistemul educaţional, fiind mai puţin cunoscut publicului larg, deoarece are un traseu care vizează învăţământul preuniversitar la nivelul pregătirii cadrelor didactice şi a personalului didactic auxilar. Importanţa pe care o are CCD Olt în formarea cadrelor didactice este însumarea valorii pe care fiecare şcoală o dă pregătirii profesorilor săi. Performanţa cadrelor didactice ţine şi de dorinţa acestora de a nu se plafona, iar rolul CCD se regăseşte şi în puterea de a consilia profesorii să urmeze activităţi de formare continuă şi perfecţionare pentru a oferi elevilor un produs educaţional atractiv în întregul său. Astfel, resurse importante de „updatare” puse la dispoziţia cadrelor didactice se regăsesc în activităţile pe care le iniţiem, organizăm sau în care suntem parteneri: programe de formare, simpozioane, schimburi de bune practici, dezbateri, work-shop-uri.
 
– Experiența vă recomandă: v-ar tenta funcția de inspector general în cadrul ISJ Olt?
– Pun experienţa mea, direct şi indirect, în beneficiul oamenilor din judeţul Olt, chiar şi fără funcţie. Mă onorează faptul că şi dumneavoastră consideraţi că experienţa mă recomandă pentru o astfel de funcţie aflată în fruntea funcţiilor din managementul educaţional judeţean. Promit să fac toate eforturile să nu dezamăgesc indiferent de funcţiile pe care vremelnic le pot ocupa în viaţă.
 
– Care ar fi principalele obiective avute în vedere pentru dezvoltarea sistemului educațional din Olt?
– Amintesc câteva din obiectivele avute în vedere: urmăresc diminuarea fenomenului de plafonare a profesorilor prin susţinerea perfecţionării obligatorii a cadrelor didactice, în vederea asumării noilor metode didactice de predare-învăţare-evaluare. Susţinem pregătirea echipelor manageriale ale unităţilor şcolare din perspectivă economico-financiară pentru eficientizarea şi respectarea reperelor legale în utilizarea resurselor financiare. Avem în vedere continuarea  activităţilor de formare care combat absenteismul şi părăsirea timpurie a şcolii. Susţin continuarea racordării învățământului la realitățile pieţei forţei de muncă a județului Olt şi gândirea cifrelor de şcolarizare în favoarea învăţământului tehnic.
 
– Sunt benefice pentru învățământul românesc atât de multe reforme?
– Am contat pe buna-credinţă a reformărilor propuse când acestea au fost susţinute prin experienţe şi dezbateri de la baza sistemului. Observăm în ultima vreme o atenţie crescută dată consultării sindicatelor înainte de decizii cu impact mare în sistemul de învăţământ. Aşadar, reformele supuse dezbaterilor publice serioase au avut efectele scontate în sistemul de învăţământ. Celelalte au demonstrat o flexibilitate şi o putere de autoapărare a sistemului de care nu l-am fi crezut în stare.
 
– Mai credeți în depolitizarea învățământului din România?
– Susţin că miza depolitizării nu trebuie să nu ţină cont şi de aspectul profesionalizării. Dar există din ce în ce mai multe situaţii când se reproşează intelectualilor o lipsă de implicare politică prin care se lasă locul unor veleitari în detrimentul întregii societăţi. Suntem astfel puşi în situaţia de a îndemna intelectualii să fie doar buni profesionişti, buni manageri şi, din statutul de tehnocraţi, să rezolve şi situaţii manageriale care cer sprijin politic.
 
 
– Victor Iacobescu – un dascăl pentru Primăria Slatinei? Intră și Victor Tița în competiție?
– Victor Iacobescu ar avea o şansă prin sine însuşi, care îi este aproape anulată de asocierea cu actuala conducere a PMP Olt. În legătură cu mine, electoral, sunt competitiv, mai ales prin valoarea pe care mi-o dau oamenii. De aceea voi asculta în continuare cu mare atenţie părerea acestora, pentru că poporul are întotdeauna dreptate.
 
– Klaus Iohannis, un dascăl la cârma țării. Poate să fie un aliat  pentru sistemul educațional din România?
– Încă sunt oameni care aşteaptă atitudinea de „diriginte” a lui Klaus Iohannis, a cărui voce, pe teme de interes naţional, nu a fost prea bine folosită, forţând dezamăgiri pentru susţinătorii săi, mulţi dintre ei profesori.
 
– Actualele programe școlare corespund cerințelor unui învățământ modern, european?
– Susţin continuarea modificării programelor şcolare, în sensul echilibrării elementelor teoretice cu cele practice. Modificările din aceste programe trebuie să răspundă intereselor naţionale şi perspectivelor europene, în condiţiile în care observăm cu toţii că elevii şi studenţii noştri sunt performanţi, cu toate criticile aduse sistemului, în competiţiile internaţionale.
 
– S-a scurs un sfert de secol de la evenimentele din 89. Suntem pe drumul bun sau mergem în derivă?
– Românii trebuie să înveţe să fie învingători pe drumul european pe care l-am ales. Noi, profesorii, avem, poate cea mai mare responsabilitate în acest sens. Dacă încurajăm tânăra generaţie să aibă, de exemplu, putere de opinie vom vedea mai puţine frunţi plecate în zone decizionale ori mai multe atitudini civice menite să avertizeze când ceva este împotriva noastră.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here