Acasă Actualitate Sfânta Sărbătoare a Paştelui – Incursiune în Taina Învierii Mântuitorului

Sfânta Sărbătoare a Paştelui – Incursiune în Taina Învierii Mântuitorului

346

În fiecare an, dar nu la aceeaşi dată, ci doar în prima duminică după prima lună plină care cade după echinocţiul de primăvară, ortodocşii sărbătoresc Intrarea Domnului în Ierusalim şi Sfintele Paşti, două sărbători care ne fac să ne întoarcem chipurile cu mai multă pioşenie către cele sfinte. Învierea Domnului este o sărbătoare în care sufletul este luminat şi purificat, ceea ce ne va face mai echilibraţi şi mai inimoşi. Anul acesta, sărbătorirea Intrării Domnului în Ierusalim s-a săvârşit pe 13 aprilie – Floriile, iar Sfinele Paşti pe 20 aprilie. Faţă de noi, evreii sărbătoresc eliberarea din robia egipteană şi Paştele evreiesc poate fi sărbătorit în orice zi a săptămânii, nu numai duminica aşa cum e la noi.

Floriile şi Paştele – etimologia denumirilor

Despre această sărbătoare se pomeneşte încă din secolul IV, când Sfântul Epifanie ţine două predici, iar pelerina apuseană Egeria (Etheria) descrie modul cum se sărbătorea această duminică la Ierusalim spre sfârşitul secolului al IV-lea. Duminica Floriilor a avut mai multe denumiri în antichitate, cum ar fi: Duminica aspiranţilor sau a candidaţilor la botez, zi în care catehumenii mergeau la episcop, pentru a cere sa fie admişi la botez, iar acesta îi punea să înveţe simbolul credinţei. Duminica graţierilor era o altă denumire, pentru că împăraţii acordau graţieri. Egeria spunea că oamenii duc în biserici ramuri de salcie, care sunt binecuvântate si împărţite credincioşilor, având ca simbol ramurilor de finic sau de măslin. Substantivul care dă numele luminatei sărbători îşi are rădăcinile în termenul ebraic „pesah”, care provine din limba egipteană şi înseamnă „trecere”. Putem traduce Paştele ca „trecerea de la moarte la viaţă”.

Tradiţii şi obiceiuri de Paște

Sărbătoarea Luminii începe încă din Vinerea Mare, când femeile vopsesc sau încondeiază ouăle, fac cozonaci, pască şi pregătesc mielul. Sâmbătă seara, oamenii se îmbracă în haine noi, îşi pun încălţări noi şi merg la biserică. Aceştia iau lumina pe care o aduc acasă. Lumânarea este simbolul învierii şi al biruinţei vieţii asupra morţii. Înainte de ora 00.00, în biserică se sting toate luminile, iar apoi preotul iese din altar cu lumina. Ajunşi acasă, credincioşii ciocnesc ouă. În ziua de duminică, după ce credincioşii se întorc de la biserică, familiile se strâng în jurul mesei pline cu bunătăţi sau, în tradiţia modernă, familiile şi prietenii merg la un picnic în pădure. Simbolul creştinismului este crucea, simbol opus învierii, pentru că acesta este simbolul crucificării, dar la consiliul de la Niceea, în anul 325 d.H., împăratul Constantin a decretat ca tocmai crucea sa fie simbolul oficial al creştinismului. Oul reprezintă mormântul care se „sparge” şi simbolizează învierea. Copiii trebuie sa se spele pe faţă cu apă dintr-un vas în care s-au pus un ou roşu şi un ban de argint, pentru ca astfel aceştia sa fie tot anul sănătoşi şi bogaţi. În ceea ce priveşte tara noastră, în fiecare regiune importantă există obiceiuri interesante în legătura cu Paştele. Una dintre cele mai neobişnuite este cea din Ţara Moţilor. Aici, în noaptea de Înviere, băieţii de la sate iau toaca de la biserică şi o duc la un cimitir pentru a o păzi. Dacă aceasta este furată, atunci ei trebuie să facă cinste localnicilor în prima zi de Paşte. În Bucovina, fetele au obligaţia de a spăla clopotniţa cu apă proaspătă, după care ele vor trebui sa utilizeze aceeaşi apă pentru a se spăla pe faţă în fiecare dimineaţă din cele trei zile de Paşte.

În Suceava, de Paşte, gospodinele au obiceiul de a prepara o prăjitură specială, care are un gust minunat. Aceasta poarta denumirea de „Babele”. În zona Ardealului, fetele se stropesc cu parfum, astfel ele vor avea noroc tot anul.

Prin zona Sibiului, oamenii locului împodobesc un brad cu… ouă roşii, iar în Banat copiii se spală cu apa dintr-un vas în care se află un ou şi iarbă.

Un alt obicei spune că în Joia Mare nu e bine să dormim deloc, căci cel ce doarme va fi leneş tot anul. Se spune că în aceeaşi zi morţii vin în vizită în casele unde au locuit, iar familiile pun lumânări toată noaptea la ferestre.

În tradiţiile de origine anglo-saxone, zeiţa primăverii este Eostre, care avea ca simboluri oul si iepurele, iar în acea perioadă aveau loc tot felul de evenimente în cadrul festivalului care dura o lună. Auzim prin filmele americane de „Easter”, termen care înseamnă Paşti şi se trage de la numele acestei zeiţe.

Am mai auzit şi de Paştele Blajinilor, care cade în prima luni din a doua săptămână după Paşti, zi cunoscută şi ca Paştele Morţilor, Lunea Morţilor sau Matcalaul. Blajinii erau nişte fiinţe mitice şi trăiau în Lumea Cealaltă şi păstrau o legătură cu Lumea Asta. Eu au mai fost numiţi şi Rohmani sau Oamenii Roşii. Este o zi a spiritelor libere şi femeile trebuie să le dea de pomană, că de nu se vor întâlni noaptea cu duhurile flămânde.

Paştele Cailor sau Ispasul – Se spune că, în ziua naşterii Mântuitorului, în ieslea grajdului, mai toate animalele care au participat la naştere erau liniştite numai caii nu. Caii erau foarte gălăgioşi de supărare că pruncul nu avea linişte. În acel moment, Fecioara Maria îi „blestemă” să nu se mai sature de mâncare decât odată pe an, la Înălţarea Domnului la Ceruri.

Paştele, la Olt

În unele zone din judeţul Olt se obişnuia ca fetele să se trezească dis-de-dimineaţă în Joia Mare şi mergeau pe malul Oltului, unde marcau locul cu crenguţe de salcie şi flori. Ele luau apă cu găleata, se închinau şi rosteau în şoaptă câteva vorbe, apoi vărsau apa la baza crenguţelor, apă ce se voia primită de cei morţi. Şi în judeţul Olt era şi încă mai este datina dăruitului de ouă celor dragi şi celor pe care nu-i cunoaştem, fiind semn de uniune. Se credea că în joia de dinaintea Paştelui se deschid mormintele, iar femeile mergeau la morminte pentru a le curăţa, aprindeau un foc şi dădeau căni pline cu apă de pomană, dar şi bucate şi flori. Femeile puneau la intrarea în casă oala cu vopseaua de roşit ouăle, pentru ca membrii familiei să se oglindească în ea şi astfel să fie sănătoşi tot anul. În comuna Izbiceni, fetele care îşi lucraseră „pe furiş” hainele toată iarna, mergeau la horă şi puneau pe o batistă ouă roşii. Tot acolo, femeile care aveau morţi tineri plăteau lăutarii ca să cânte o melodie preferată de defunct, obicei numit „hora de pomană”. Se mai obişnuieşte ca în Joia Mare sau în Vinerea Mare ca femeile să vopsească ouăle sau să le încondeieze.

În judeţul Olt, încondeiatul ouălor este o artă pe care o întâlnim şi azi. Pentru încondeiere se folosesc tehnici şi elemente ornamentale deosebite : coloranţi vegetali în amestec cu alaun, oţet, zer sau cheag ca substanţe fixative. Pentru realizarea culorii galbene se folosesc cojile de ceapă fierte sau coaja de măr sălbatic. Pentru culoarea verde se foloseşte cucuta, iar pentru culoarea negru se folosesc gogoşi de stejar sau coaja de arin. Pentru celelalte tonuri de culoare se folosesc coloranţi industriali. La noi, în Olt, în comuna Oboga, familia Diaconeasa s-a ocupat de arta încondeierii ouălor. Olarul Constantin Diaconeasa s-a ocupat de această meserie încă de acum 80 de ani, dar fiul său, Tudor Diaconeasa, nu şi-a urmat tatăl, dar, împreună cu mama şi soţia, a continuat încondeiatul ouălor. Această artă de la Oboga este recunoscută la nivel naţional.

Curiozităţi despre sărbătoarea pascală pe glob

– Primele ouă încondeiate au apărut în Ucraina şi datează din perioada precreştină. Procesul de încondeiere poartă numele de „Pysanka”

– Iepuraşul de Paste îşi are originile in Franţa, insa conceptul de iepuraş care aduce oua a fost inventat de americani, in secolul XIX.

– În fiecare an sunt făcuţi peste 90 de milioane de iepuraşi de ciocolată?

– 76% dintre oameni mănâncă, mai întâi, urechile iepuraşilor de ciocolata, 5% mănâncă picioarele, iar restul mănâncă codiţa.

– În Finlanda, copiii se deghizează în cerşetori şi merg să cerşească.

Data Paştelui, în următorii ani

În cele ce urmează, vă prezentăm un calendar al datelor în care vom sărbători Sfintele Paştele, în anii următori: 2016 – 1 mai; 2017 – 16 aprilie; 2018 – 8 aprilie; 2019 – 28 aprilie; 2020 – 19 aprilie; 2021 – 2 mai; 2022 – 24 aprilie; 2023 – 16 aprilie; 2024 – 5 mai; 2025 – 20 aprilie…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here