Acasă Interviu Interviu cu primarul comunei Corbu, Constantin Dinuț

Interviu cu primarul comunei Corbu, Constantin Dinuț

354
„2014 a fost un an greu atât pentru autoritățile publice locale, cât și pentru locuitorii acestei comune”
 
Situată la granița estică a Oltului cu Argeșul, comuna Corbu este ultima destinație feroviară a județului, în drumul spre Pitești și/sau București.
Localitate de dimensiune mijlocie, aproape 2.500 de locuitori, după ultimul recensământ, Corbu are un destin aparte, venit dintr-o vatră de istorie,  pierdută în timp. După 1989, destinul localității s-a suprapus cu parcursul vieții omului Constantin Dinuț, un primar din categoria profesioniștilor, a oamenilor dedicați în a face pentru comunitate ceea ce face și pentru sine. Astăzi, Corbu își linge rănile după inundațiile catastrofale petrecute în vara lui 2014, atunci când au fost depășite toate măsurătorile făcute până la acea dată.
Despre 2014, anul marilor inundații, cât și despre viitor, primarul Constantin Dinuț vorbește cu autoritatea unui edil bine conectat la realitățile și necesitățile comunității în fruntea căreia se află. Paradoxal, despre viitor, dar asta veți găsi în continuare, Dinuț de la Corbu vorbește cu nostalgie, invocând o iminentă despărțire…
 
 
– Ce a însemnat anul 2014 pentru dumneavoastră și pentru comunitatea în fruntea căreia sunteți?
Pe de o parte, sunt bucuros că l-am trecut cu bine, dar pe de altă parte, îmi pare rău că am îmbătrânit cu încă un an. Administrativ, anul 2014 a fost, însă, un an al încercărilor. A fost un an greu atât pentru autoritățile publice locale, cât și pentru locuitorii acestei comune. Am avut inundații de trei ori pe parcursul anului, iar cea mai grea viitură, pe cod roșu, a fost în noaptea de 29 spre 30 iulie 2014, atunci când apa a pătruns în 307 gospodării și 528 de anexe gospodărești. Paguba a fost enormă, peste cinci milioane de lei noi, oamenii au fost sprijiniți de prefectură și cei de la ISU, dar locuințele s-au refăcut cu greu și lucrul acesta a fost extrem de dureros.
 
 
– Într-adevăr, au fost numeroase coduri în perioada aceea și mai multe localități au avut de suferit…
– Ne-am săturat și noi de atâtea coduri și sperăm să nu mai trecem prin ceea ce am trecut. A stat apa în case ore întregi și nici acum nu știm exact cota exactă a râului Vedea… Totuși, în noaptea aceea de iulie, de la ora 2 până la ora 6 dimineața, prin mobilizare, înțelegere și sprijin, nu am avut pierderi de vieți omenești, ceea ce mă bucură foarte mult. Au fost distrugeri de drumuri, distrugeri materiale și câteva păsări pe care apa nu le-a iertat. Cu toate astea, am reușit să dăm mână cu mână, să demonstrăm că în momente grele oamenii sunt mai uniți și împreună sunt mai puternici. Noi, când suntem la greu, ne arătăm forța și reușim să facem, doar lucruri mari… Pe de altă parte, cei care au fost asigurați, au primit ceva despăgubiri. Cu greu, dar le-au primit. Au mai pus asiguratorii câteva bețe-n roate, au mai fost mici neînțelegeri, dar totul s-a rezolovat…  Erau case într-un stadiu avansat de distrugere, unul a primit 127 de milioane, altul 106 milioane, iar cine n-a fost asigurat, logic, n-a mai primit nimic. Pe lângă asta, au fost 47 de cazuri de frigidere, în jur de 30 de aragaze și alte ajutoare de la primărie, cu forță de muncă de la ajutor social, și-au făcut ordine prin gospodării etc. Mai mult, un gest frumos a fost și cel al elevilor de la Liceul de Construcții din Slatina pentru o familie căreia până în iarnă, au reușit să-i construiască o cameră pentru a ierna în condiții ceva mai bune. Între timp se continuă constuirea acestor case cu niște ONG-uri, chiar ieri (n.n. luni 16 martie 2015) am avut o întâlnire cu un reprezentant, să vedem cu ce putem ajuta noi, cu ce pot ajuta ei astfel încât să oferim condiții celor afectați. Așadar, în anul 2014, tot răul se poate duce spre bine.
 
 
– Care sunt planurile dumneavoastră pentru anul 2015, domnule primar?
– În primul rând prin continuarea investiției ce ține de îndiguirea râului Vedea, pe o suprafață de 4 kilometri pe malul stâng, considerăm că vor fi apărate, în întregime, satele Buzești și Milcoveni. Ne dorim să finalizăm lucrarea, o investiție a Apelor Române, cu sprijinul autorităților publice locale, prin permiterea intrării pe pământul cetățenilor pentru a construi digul respectiv.
 
 
– Se împotrivesc oamenii?
– Oamenii au văzut și ei ce se poate întâmpla, unii s-ar mai împotrivi, dar decât un astfel de necaz, mai bine acceptă să știe că sunt în siguranță. Din păcate, a fost o oportunitate la 1 iulie, au fost niște neînțelegeri și după s-a întâmplat acest necaz. Poate că dacă apucam să facem ceva, dacă erau de acord din prima, mai exista o șansă și ar fi fost feriți. Între timp lucrurile s-au rezolvat, avem autorizație de extindere a vechiului dig, încă 1,5 kilometri, astfel încât satele de la vale să nu mai fie inundate.
 
 
– Totuși, revenind la anul 2015?
– Începutul acestui an a fost unul bun și-i mulțumim bunului Dumnezeu că ne-a ferit de alte nenorociri. Iarna a fost ceva mai blândă, iar cetățenii comunei Corbu au reușit s-o treacă mult mai ușor și totul a fost bine. Mai departe, avem investiții începute: asfaltare DC 73 – 6,1 kilometri, pe Ordonanța 28/2013 – fonduri guvernamentale, prin Ministerul Dezvoltării, iar contractul are o valoare de 51 de miliarde lei vechi, finanțare pe trei ani. De altfel, anul trecut s-a reușit plata proiectării și asfaltarea unui kilometru pe zona respectivă. Din câte știu, în județ este un adevărat șantier pe acțiuni de genul acesta, ne bucurăm cu toții și ne dorim să facem treabă, iar lucrurile să reintre pe drumul bun. Sunt lucrări în anumite stadii, se acordă fonduri, și cred că vom avea pentru continuare vreo 4 miliarde/semestrul doi, așa cum e contractul cu firma constuctoare. Așteptăm rectificările, vedem ce se întâmplă și vom continua lucrările. Alftel, bine ar fi dacă am reuși să respectăm și noi odată datele din contract, iar în 2016 să fie gata această investiție.
 
 
– Despre canalizare ce ne puteți spune?
– Avem pe Fondul de Mediu o investiție pentru canalizare în satul Corbu, sunt la decontare niște bani pe niște lucrări pe care este posibil să-i obținem luna aceasta, după care se va continua în două tranșe de plată, astfel încât și investiția aceasta – canalizare cu stație de epurare – să se încheie la finele acestui an.
 
 
– Câți oameni vor beneficia de pe urma acestei lucrări?
– De pe urma celor 4,5 kilometri de canalizare vor beneficia cel puțin 600 de gospodării. Totul se înscrie pe axul principal al Drumului Județean 703. În plus, comuna Corbu este membru al Grupului de Acțiune Locală Burdea-Găvanu-Vedea, avem și două proiecte trecute spre a primi finanțare, plus contractele semnate, unul ce ține de modernizare târg săptămânal, în valoare de 97 mii de euro, altul referitor la dotarea serviciului de gospodărire comunală, însumând 85 de mii de euro, bani nerambursabili. Se colaborează altfel cu GAL-ul, este un lucru bun și în felul acesta învățăm mai bine cum să ne treacă proiectele. Pentru că, așa suntem noi românii, ne dăm de multe ori cu dreptu-n stângu, și dăm vina pe alții. Dar, învățăm, suntem obligați s-o facem și sunt convins că vom realiza ce ne-am propus. În anul 2009 am depus un proiect pe măsura 3.2.2 de aproape 2,5 milioane de euro, bine făcut, și sunt convins că dacă aș fi reprezentat  partidul care era la putere atunci, sigur proiectul trecea și astăzi primarul de la Corbu era mai liniștit, cu toate străzile asfaltate și ordine în comună. Între timp, am făcut mai multe studii de fezabilitate, așa încât în noul program de finanțare 2014-2020, unde proiectul pe masura 3.2.2 privind îmbunătățirea infrastructurii rurale este de maxim un milion de euro, să fie totul în regulă, iar primul sosit să fie primul servit. Sincer, cinstit, consider că până la pensie aș mai avea un mandat, iar atunci când mă pensionez aș vrea să-i las celui ce-mi va urma, așa cum Nicu Ceaușescu spunea, doar șansa să întrețină investițiile existente și să mai dea din când în când cu var. Din punctul meu de vedere, este o mare realizare să iei de la europeni, pe 2015, vreo 200 de mii de euro pe astfel de proiecte, atât de folositoare comunității.
 
 
– Despre comunitatea rromă ce ne puteți spune?
– Comunitatea rromă, în număr de 285, la recensământul din 2011, de când cu libertatea de a circulaliber și pe oriunde, e risipită prin toată lumea: Statele Unite, Irlanda, Norvegia, Spania, Franța, Germania etc. Unii muncesc acolo, alții sunt beneficiari ai unor servicii sociale prin țările respective, mai vin din când în când aici și constuiesc o casă, și într-un fel e bine că mai învață câte ceva din alte civilizații și poate se mai dau pe brazdă. Altfel, la școli, prin programul P.R.E.T (Reforma Educației Timpurii) am finalizat o grădiniță, ministerul mai trebuie să o doteze, iar noi să oferim o centrală și spațiu de joacă pentru micuții noștri…
 
 
– Ce mesaj le transmiteți locuitorilor comunei Corbu, la început de primăvară?
– Vreau să-i asigur pe oameni că prin tot ceea ce fac pun deasupra interesul comunei. Iar pentru a avea o localitate frumoasă, cred că fiecare dintre noi trebuie să facem ceva în acest sens. Să înțelegem că și ce este dincolo de poarta casei noastre ne aparține tot nouă.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here