Situaţia care a şocat persoanele care au credite în franci elveţieni a ajuns şi pe masa parlamentarlor. Iar. Încă de anul trecut exista un proiect legislativ ce prevedea posibilitatea ca personele fizice să-şi declare inolvenţa. În cadrul Comisiei Juridice, care s-a întrunit pe 21 ianuarie a.c. şi din care face parte şi deputatul Daniel Bărbulescu, s-a discutat despre legea care vine în ajutorul românilor cu credite în moneda cu probleme.
„Am inceput, in Comisia Juridică, dezbaterile prevederilor legii insolventei persoanelor fizice, al cărei co-initiator sunt. Sper ca săptămâna viitoare, legea să treaca de plenul Camerei Deputaţilor, şi să devină un instrument de ajutor pentru românii indatoraţi la bănci.
În proiectul de lege privind insolventa persoanelor fizice (PL-x nr. 579/2014) se prevede că: „Românii care au datorii sau credite şi rate la bănci trebuie să beneficieze de reglementări clare şi coerente care să protejeze persoenle fizice, debitori de bună-credinţă, de situaţia în care, sufocaţi de cumulul de datorii pe care trebuie să le ramburseze, ajung în imposibilitatea de plată. (…) Prezenta propunere legislativă instroduce în legislaţia românească un cadru care să permită protejarea consumatorilor persoane fizice, debitori de bună-credinţă, care au achitat o parte a creditului datorat, de creşterea necontrolată a ratelor şi de situaţiile în care plata acestor rate devine mposibilă. Persoanele fizice, care se află astăzi în imposibilitatea de a-şi plăti datoriile, devin beneficiarii prezentei propuneri legislative. Din moment ce majoritatea ţărilor membre UE benficiază de prevederi legislative care reglementează situaţia nsolvenţei persoanelor fizice în favoarea debitorilor de bună-credinţăeste necesar ca legislaţa României să ofere cetăţenilor români, persoane fizice, aceleaşi drepturi şi îndatoriri cum au şi restul membrilor Uniunii Europene în ceea ce prveşte declararea procedurilor de insolvenţă a persoanelor fizice”.
O propunere legislativă privind insolvenţa persoanelor fizice a mai fost prezentată în Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor, la sfârşitul anului 2009, de către deputatul de atunci Eugen Nicolăescu, însă proiectul a fost respins de premierul României, Victor Ponta, în octombrie 2012.
