Oltenii au plâns de Crăciun. Sughiţând amarnic printre sarmale şi caltaboşi. Lacrimile curgeau de pe obrajii doamnelor şi domnilor, direct în paharele cu băuturi fine. Cine a mai pomenit Crăciun la 15 grade Celsius, cu plus…
Naţiunea era la un pas să explodeze: „Vrem zăpadă!” Iar, într-un târziu, în seara de 26, Dumnezeu a făcut ca noi: ne-a dat zăpadă. Destulă. Cât să ne ajungă şi după Anul Nou. Şi cu o porţie de ger pe măsură, iarna e autentică, atât cât cuprinde.
În schimb, noi, cei care am plâns de Crăciun, suntem revoltaţi. Cine dă atâta zăpadă la lopată? Să ne mai înţeleagă cineva ce vrem cu adevărat?
