Acasă Politic Cronică parlamentară despre ai noştri

Cronică parlamentară despre ai noştri

298

Deputaţii şi senatorii trimişi de olteni să îi reprezinte în Parlamentul României au formulat proiecte legislative, care i-au convins pe cei din comisiile parlamentare, deputaţi, senatori, guvern şi pe însuşi preşedintele ţării, cel cre nu le-a întors, ci le-a promulgat. Aşa se face că, o parte din iniţiativele legislative, promovate de parlamentarii noaştri, au devenit legi.

Legea Parcurilor Industriale, un proiect prezentat, susţinut şi votat de Darius Bogdan Vâlcov

La 21 iunie 2013, Traian Băsescu semnează Decretul 602/2013 pentru promulgarea Legii privind constituirea şi funcţionarea parcurilor industriale. Legea a intrat în vigoare la data de 11.07.2013. Prin proiectul de lege se dorea modificarea Art. 20 din Legea 186/2013.

„Articolul 20, alin. (1), lit. f – Scutirea de la plata impozitului pe construcţii prevăzute în grupa 1 din catalogul privind clasificarea şi duratele normale de funcţionare a mijloacelor fixe aprobat prin HG 2139/2014, cu modificările ulterioare, datorat bugetului de stat”.

Un alt proiect de lege, care poartă semnătura lui Darius Vâlcov şi la care sunt co-semnatari deputaţii Daniel Bărbulescu şi Emil Moţ este cel referitor la modificarea art. 31 din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. Astfel, proiectul a modificat ceea ce avea să devină Legea 82/2014. Articolul este următorul: „Art. 31. – Dreptul de a constata contravenţiile şi de a aplica amenzile prevăzute la art. 26 se prescrie în termen de 3 ani de la data săvârşirii faptei.” Proiectul de lege, prin care se dorea mărirea salariilor primarilor şi viceprimarilor, a devenit lege, de curând.

Proiectul comun de lege al lui Ciocan, Delureanu, Stănescu, Adam şi Niculescu a devenit lege

Proiectul de lege privind transportul rutier de produse agricole vegetale pe drumurile publice, a devenit lege după promulgare prin Decret nr. 512/2014, astfel proiectul celor cinci deputaţi: Dan Ciocan, Virgil Delureanu, Alexandru Stănescu, Luminiţa Adam şi Dumitru Niculescu, a devenit Legea nr. 108/2014.

Prin lege, se reglementează desfăşurarea în bune condiţii a activităţilor de recoltare a produselor agricole vegetale şi transportul acestora din câmp în spaţii destinate depozitării şi/sau procesării, pentru asigurarea securităţii alimentare naţionale, se instituie măsuri specifice de reglementare a transportului rutier al produselor agricole vegetale pe drumurile publice.

În lege apar următorii termeni, care par a fi importanţi, deoarece li se oferă un titlu important:

a) tichet de cântar – document eliberat, în urma cântăririi, de instalaţiile de cântărire a produselor agricole vegetale obţinute după recoltare, provenite din exploataţiile agricole şi/sau ale vehiculelor; b) aviz de însoţire a mărfii – document care însoţeşte produse agricole vegetale în timpul transportului şi conţine informaţii privind locul de încărcare şi locul de descărcare a mărfii.

Astfel, Articolul 3 din lege prevede că produsele agricole vegetale obţinute după recoltare se transportă de la punctele de recoltare la spaţiile de depozitare proprii ale exploataţiilor agricole în cauză cu avizul 2 de însoţire a mărfii, fără ca vehiculele folosite în acest scop să deţină tichet de cântar, dar şi că produsele obţinute după recoltare de pe teritoriul exploataţiilor agricole se transportă direct de la punctele de recoltare la bazele de recepţie/depozitare ale unităţilor de procesare, fără tichetul de cântar, cu condiţia însoţirii vehiculului cu o copie a contractului încheiat între producătorul agricol şi procesatorul în cauză şi cu avizul de însoţire a mărfii. Precum şi că produsele agricole vegetale obţinute după recoltare pe teritoriul exploataţiilor agricole se transportă de la punctele de recoltare la alte spaţii de depozitare decât cele proprii exploataţiei agricole sau la alte puncte de descărcare autorizate în vederea depozitării sau comercializării, în limita

unei distanţe de maximum 70 km de la locul de încărcare, cu avizul de însoţire a mărfii, fără ca vehiculele să deţină tichetul de cântar.

Un alt articol face referire la transportul produselor agricole vegetale obţinute după recoltare pe teritoriul exploataţiilor agricole, de la punctele de recoltare la alte spaţii de depozitare decât cele proprii exploataţiei agricole sau la alte puncte de descărcare autorizate în vederea depozitării sau comercializării, pe distanţe mai mari de 70 km de la locul de încărcare, va fi însoţit de documentele legale specifice transportului, de avizul de însoţire a mărfii şi de tichetul de cântar.

În aceeaşi lege se face referire şi la câteva contravenţii, cum ar fi: „Art. 5. – Constituie contravenţii şi se sancţionează după cum urmează: a) nerespectarea prevederilor art. 3 şi 4, cu amendă de la 10.000 lei la 50.000 lei, aplicată persoanelor fizice sau persoanelor juridice care deţin marfa în cauză pe parcursul transportului, precum şi suspendarea activităţii, pe o perioadă de o lună la 6 luni, în cazul persoanelor juridice, şi

confiscarea produselor agricole vegetale supuse contravenţiei; b) nerespectarea obligaţiei conducătorilor auto de a deţine, la bordul vehiculelor, pe perioada transportului, documentele legale specifice transportului, avizul de însoţire a mărfii, precum şi tichetul de cântar, după caz, cu amendă de la 1.000 lei la 5.000 lei, aplicată conducătorului auto.

La data intrării în vigoare a prezentei legi, la litera d) a, Articolului 1 din Hotărârea Guvernului nr. 1.373/2008 privind reglementarea furnizării şi transportului rutier de bunuri divizibile pe drumurile publice din România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 749 din 6 noiembrie 2008, cu modificările şi completările ulterioare, liniuţa a 5-a s-a abrogat.

Deputaţii Florin Iordache, Dan Ciocan şi Virgil Delureanu au mai fost promotorii şi altui proiect de lege, care a devenit lege în adevăratul sens al cuvântului. Şi anume, cei trei au fost co-semnatari la proiectul de lege care priveşte modificarea şi completarea Legii nr. 52/2011 privind exercitarea unor activităţi cu caracter ocazional desfăşurate de zilieri. Acest proiect a devenit Legea 108/2014.

În textul legii se precizează clar definiţia termenului de „beneficiar”, după cum urmează:„– persoana fizică, persoana juridică, persoana fizică autorizată şi întreprinzătorul persoană fizică titular al întreprinderii individuale, întreprinderii familiale pentru care zilierul execută activităţi necalificate cu caracter ocazional”. Pe lângă asta, se stabileşte şi durata zilnică de

executare a activităţii unui zilier, care nu poate depăşi 12 ore. Zilierul minor care are capacitatea de muncă va putea lucra 6 ore pe zi dar nu mai mult de 30 de ore pe săptămână. Zilierul minor nu va efectua activitate în timpul nopţii. Chiar dacă părţile convin

un număr mai mic de ore de activitate, plata zilierului se va face pentru echivalentul a cel puţin 8 ore de muncă. Zilierul minor poate presta activităţi necalificate cu caracter ocazional la împlinirea vârstei de 16 ani. Prin excepţie, minorul cu vârsta cuprinsă între 15 şi 16 ani poate presta activităţi necalificate cu caracter ocazional numai cu acordul părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică, aptitudinile şi cunoştinţele sale, dacă astfel nu îi sunt periclitate dezvoltarea şi sănătatea personală.

Articolul 7 din lege obligă beneficiarul să înregistreze, în Registrul de evidenţă a zilierilor, în ordine cronologică, toţi zilierii cu care exercită activităţi cu caracter ocazional în baza prezentei legi. Registrul se întocmeşte zilnic, exceptând perioadele în care nu se apelează la serviciile zilierilor.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here