Acasă Interviu Interviu cu Ionel BARBU, Lider Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt

Interviu cu Ionel BARBU, Lider Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt

324

«Învăţământul românesc a ajuns într-un punct fără de întoarcere şi funcţionează doar pe sistem de avarie, în virtutea inerţiei, fără o direcţie precisă»

Cea mai puternică structură care apără drepturile şi libertăţile profesorilor din judeţul Olt este Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt, condus de profesorul Ionel Barbu. Cu o pondere semnificativă, SIP Olt susţine drepturile membrilor, în raport cu angajatorul public.

Din perspectiva unui nou an şcolar, raportat la problemele sistemului, Ionel Barbu răspunde, în rândurile care urmează, pentru Ziarul de Olt, la diversitatea atribuţiilor şi sarcinilor care îi revin, de pe poziţia de preşedinte al SIP Olt.

– Care sunt priorităţile SIP Olt la început de an şcolar?

– Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt a solicitat, în repetate rânduri, elaborarea unui plan naţional privind educaţia, pe baza unor reguli şi principii unanim acceptate de întreaga clasă politică. Din păcate, actuala Lege a educaţiei naţionale, lege adoptată prin asumarea răspunderii guvernamentale de către Guvernul Boc şi nu în urma unor dezbateri parlamentare, cum ar fi fost normal, în ciuda numeroaselor modificări şi completări, nu poate asigura nici predictibilitatea pentru ceea ce urmează să se întâmple în domeniul reformării sistemului de învăţământ şi, cu atât mai puţin, stabilitatea acestuia pe termen mediu şi lung. Federaţia Sindicatelor din Educaţie „Spiru Haret” a întocmit şi înaintat, la solicitarea organizaţiilor afiliate, atât Ministerului Educaţiei Naţionale, cât şi Guvernului României o listă de solicitări, în care sunt contabilizate toate problemele cu care se confruntă organizaţiile membre, atât la nivel judeţean, cât şi la nivel local.

– Ce părere aveţi despre nivelul de salarizare al cadrelor didactice din învăţământul preuniversitar?

– Starea actuală a învăţământului românesc, generată de subfinanţarea cronică din ultimii 24 de ani, ar impune luarea unor decizii urgente, hotărâtoare şi curajoase, care să aşeze România în rândul ţărilor dezvoltate. Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt consideră că învăţământul românesc a ajuns într-un punct fără de întoarcere şi funcţionează doar pe sistem de avarie, în virtutea inerţiei, fără o direcţie precisă. Într-o ţară ca România, în care sistemul de valori este viciat de vedete de carton şi de unii politicieni de cabaret, considerăm că unica şansă este investiţia masivă în educaţie. De asemenea, considerăm că, fără o investiţie la nivelul prevăzut de Legea educaţiei naţionale, fără o majorare reală a salariilor din învăţământ, fără deblocarea posturilor neocupate, educaţia nu poate fi transformată într-o forţă de progres şi dezvoltare.

Pentru ca acest lucru să devină realitate, este nevoie de o decizie politică luată în cunoştinţă de cauză şi respectată indiferent de partidul aflat la guvernare.

– După 1989, care dintre miniştrii Educaţiei credeţi că s-a implicat cel mai mult în reformarea sistemului?

– „M-am străduit ca din slujitorii şcolii să creez o forţă pe care s-o îndreptez întreagă contra stării de ignoranţă şi de decădere a naţiunii sub toate formele ei” (Spiru Haret-1908). Iată care era obiectivul academicianului, matematicianului, pedagogului şi, mai ales, reformatorului învăţământului românesc, Spiru Haret. Pentru el, meseria de dascăl era o profesie nobilă, de mare însemnătate şi responsabilitate socio-educţională, o profesie în care vocaţia, aptitudinile, talentul şi experienţa pot fi elemente definitorii pentru viitorul dascăl. Spiru Haret a fost şi primul ministru al învăţământului care a instituţionalizat pregătirea pentru cariera didactică în România. În cele trei mandate de ministru ale Instrucţiunii Publice a reuşit să reorganizeze întreg învăţământul românesc. După 1990, sub genericul reformei învăţământului, fiecare dintre cei 19 miniştri care s-au perindat la conducerea învăţământului a încercat să implementeze propria reformă. Reformele promovate de diverşi miniştri, indiferent că au fost bune sau rele, toate au eşuat.După 24 de ani de schimbări, în acest moment, putem afirma că suntem într-o situaţie mai puţin plăcută decât la început.

– Mai putem spune că România are nu număr prea mare de absolvenţi, în condiţiile în care ţara oferă un număr redus de locuri de muncă sau deloc?

– Nu numărul absolvenţilor este prea mare, ci numărul locurilor de muncă este insuficient. Cu toate acestea există, din fericire, în permanenţă un număr apreciabil de locuri de muncă, pe care absolvenţii, din păcate, refuză să le ocupe, preferând acordarea ajutorului de şomaj.

– În ultima vreme, dascălii nu au mai organizat proteste prin care să-şi ceară drepturile. Oare sunt mulţumiţi de statutul lor profesional?

– Pot să spun că actualul Guvern a avut cea mai lungă perioadă de pace socială. Sindicatele din învăţământ au sperat că promisiunile făcute înainte de alegeri vor fi materializate. Nu putem însă nega redeschiderea dialogului social real şi rezolvarea unor probleme din sistemul educaţional, probleme generate de Guvernul Boc, în general, şi de fostul ministru Daniel Funeriu, în special. Totuşi, revendicările principale nu şi-au găsit încă soluţii. Legea dialogului social nr. 62/2011, lege promovată tot de Guvernul Boc, ca şi Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, prin asumarea răspunderii guvernamentale, a introdus o serie de condiţii, extrem de restrictive, pentru declanşarea grevei. În perioada 2012-2013 F.S.E „Spiru Harert” a înaintat instituţiilor abilitate ale statului numeroase petiţii şi, de asemenea, a organizat nu mai puţin de 7 pichete de protest, acţiuni la care au participat şi membri ai S.I.P. Olt.

– Cum cometaţi propunerea protrivit căreia tinerii fără diplomă de Bacalaureat să poată intra la facultate?

– Citind cu atenţie prevederile legale, prin care este reglementată admiterea în învăţământul superior, putem constata cu uşurinţă faptul că nu există niciun temei legal care să permită absolvenţilor de liceu, fără diplomă de bacalaureat, să poată fi admişi. Art. 44, alin (31) „ Învăţământul postliceal se organizează în şcoli postliceale cu personalitate juridică sau în structuri fără personalitate juridică, în cadrul liceelor cu personalitate juridică, ori în colegii în cadrul instituţiilor de învăţământ acreditate”. Alin. (71) „Pentru anul şcolar 2014-2015, colegiile din cadrul instituţiilor de învăţământ superior de stat pot organiza învăţământ postliceal doar finanţat integral de către solicitanţi”. Alin. 9 „Au dreptul să se înscrie în învăţământul postliceal, în condiţiile alin. (8), absolvenţii de liceu, cu sau fără diplomă de bacalaureat”. Alin. 10 „Creditele pentru educaţie şi formare profesională obţinute în învăţământul postliceal pot fi recunoscute pentru absolvenţii cu diplomă de bacalaureat de către universităţi, în baza deciziilor Senatului universitar, ca unităţi de credite de studii transferabile pentru nivelul de licenţă”. Conform acestor prevederi este foarte clar fapul că, indiferent de forma de organizare, în învăţământul superior nu au acces decât absolvenţii de liceu, care au promovat examenul de bacalaureat şi, deci, au dobândit diploma de bacalaureat.

– Sunt pregătite şcolile din judeţul Olt pentru începerea noului an şcolar?

– La această dată, putem constata cu o oarecare satisfacţie, faptul că unităţile de învăţământ din judeţul Olt, în marea lor majoritate, s-au străduit ca deschiderea noului an şcolar să se realizeze în bune condiţii.

– Dacă aţi fi faţă în faţă cu actulaul ministru al Educaţiei, Remus Pricopie, ce l-aţi sfătui şi ce sfat i-aţi cere?

– Ţinând cont că domnul ministru s-a ocupat de editarea şi publicarea operei celui care a fost şi a rămas, până în prezent, cel mai bun ministru al educaţiei, Spiru Haret, să demonstreze şi domnia sa că este un demn urmaş al acestuia.

– În decursul timpului, petrecut în fruntea SIP Olt, au fost presiuni politice la adresa dumneavoastră?

– Sindicatul Învăţământului Preuniversitar Olt a colaborat şi va colabora şi în continuare, atât cu reprezentanţii I.S.J. Olt, cât şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii deconcentrate ale statului, indiferent de opţiunile lor politice, cu respectarea principiilor care guvernează parteneriatul şi dialogul social, având drept scop rezolvarea problemelor cu care se confruntă cei peste 5700 de membri ai organizaţiei noastre.

– Este benefic amestecul politicului în învăţământul românesc?

– Am trăit, tot timpul, cu speranţa că politicienii români se vor ocupa numai de politică, lăsând politicile educaţionale în sarcina adevăraţilor specialişti din domeniul educaţiei, iar intervenţia politicului în educaţie va fi abolită. Factorul politic şi influenţele de natură politică au blocat, de fiecare dată, orice iniţiativă ce ar fi putut să conducă la iniţierea unui proces coerent de reformă. Fiecare ministru, indiferent de partidul, coaliţia sau alianţa, care l-a propulsat în jilţul marelui reformator Spiru Haret, a însemnat pentru şcoala românească anularea tuturor proiectelor, strategiilor şi iniţiativelor anterioare şi reluarea reformei aproape de la zero, într-o nouă concepţie şi cu alte costuri. În ceea ce priveşte sfaturile primite, personal, am mai mare încredere în cele date de colegi decât în cele venite de la reprezentanţii clasei politice.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here