Acasă Politic Johannis Klaus, un preşedinte cu viziune euro-atlatică

Johannis Klaus, un preşedinte cu viziune euro-atlatică

37

În timp ce candidatul stângii la preşedinţia României stă în mocirla mediatică, preşedintele Johannis abordează teme de interes european. Cu un nou limbaj, bazat pe normalitate, prezidenţiabilul Alianţei Creştin Liberale le oferă românilor un alt mod de abordare…

„Mă adresez dumneavoastră şi tuturor românilor în calitatea pe care o am de candidat al Alianţei Creştin-Liberale la viitoarele alegeri prezidenţiale. Vreau să mă refer astăzi la modul în care văd eu câteva dintre elementele de bază ale politicii noastre externe şi de securitate, desigur, fără a epuiza acum aceste subiecte atât de importante pentru ţară.

Ca preşedinte al României, voi fi garantul continuării marilor direcţii de politică externă şi de securitate a ţării, care au reprezentat o veritabilă sursă de occidentalizare a României în ultimii 20 de ani.
Aceasta înseamnă aprofundarea parteneriatului strategic cu Statele Unite, creşterea rolului, a greutăţii României în NATO si UE, eforturi consistente de a întări, pe zona noastră, instituţiile cu semnificaţie în securitatea naţională. Dacă voi fi ales preşedinte al României, voi susţine creşterea bugetului apărării. Consider că ţinta întregii clase politice trebuie să fie asigurarea constantă a unei finanțări anuale de 2% din PIB.

Dacă vorbim de politica externă şi de securitatea naţională, trebuie să remarcăm că România este astăzi într-o situaţie optimă în ceea ce priveşte politica de alianţe care asigură independenţa şi integritatea teritorială a României.
Cred cu tărie că parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, alături de calitatea de membru al NATO şi al Uniunii Europene, reprezintă pentru România elementul fundamental al politicii noastre externe şi de securitate. Vedem cum criza din Ucraina a generat o schimbare importantă în situaţia geopolitică a zonei. În contextul actual, când astfel de provocări în domeniul securităţii nu s-au mai înregistrat pe continent de la Războiul Rece, Estul Europei şi România au nevoie ca solidaritatea trans-atlantică să se manifeste cât mai evident. Trebuie să arătăm împreună că spiritul Articolului 5 al Tratatului Nord-Atlantic este la fel de puternic, că  nimeni nu poate reînvia politica sferelor de influenţă sau redesena graniţele.

Dimensiunea militară şi politică a parteneriatului nostru strategic cu SUA este excelentă, iar dimensiunea economică trebuie să devină la fel de dinamică. Nu putem însă atinge acest obiectiv decât dacă România va avea un stat de drept puternic. Între mediul favorabil investiţiilor şi statul de drept este o legătură foarte strânsă. Este nevoie să avem instituţii puternice care să lupte împotriva corupţiei, pentru a arăta investitorilor că statul de drept functionează.

Ca preşedinte al României, voi pleda pentru o abordare pro-activă la nivelul NATO, aptă să susţină interesele României în Alianţă, şi voi fi garantul respectării tuturor angajamentelor asumate în cadrul NATO.
Spre exemplu, susţinerea proiectului anti-rachetă al NATO va rămâne o prioritate pentru România. Participarea noastră la componenta europeană a sistemului american anti-rachetă, ce va deveni parte a sistemului similar aliat, relevă interesul nostru faţă de dezvoltarea unor asemenea capabilităţi. În acelaşi timp, trebuie să asigurăm mijloacele necesare pentru îndeplinirea obligaţiilor la nivelul NATO, pe care România le are ca stat membru. Nu voi accepta, ca preşedinte, să continuăm să facem aşa-zise economii la buget refuzând sau amânând ocuparea unor posturi care asigură reprezentarea ţării în structurile NATO.

Trebuie să remarc efortul excepţional făcut de armata noastră în teatrele de operaţii externe, în Balcani, Irak şi Afganistan. Le mulţumesc militarilor pentru profesionalismul şi dăruirea de care au dat şi dau dovadă slujind drapelul ţării. Vreau să exprim şi cu acest prilej recunoştinţa mea, omagiul meu, pentru militarii care s-au sacrificat în luptă şi pentru cei care au fost răniţi. Criza din Ucraina, care aduce conflictul la graniţele de răsărit ale NATO şi UE, trebuie să determine o schimbare de optică la nivelul Europei şi să crească solidaritatea transatlantică.
Armata României are multe nevoi, ca urmare a subfinanţării din ultimii ani şi, tocmai de aceea, în acest context regional dificil, trebuie să facem un efort, asumat de întreaga clasă politică, pentru a îmbunătăţi înzestrarea militarilor noştri şi calitatea vieţii acestora. Majorarea bugetului pentru apărare va reprezenta şi o oportunitate de parteneriat tehnologic între firmele româneşti din industria de apărare şi companiile europene şi americane, va însemna noi locuri de muncă şi va contribui şi la întărirea dimensiunii economice, nu doar la cea militară, a parteneriatului strategic dintre România şi SUA”.    – Johannis Klaus

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here