Acasă Politic Cronică parlamentară despre ai noştri

Cronică parlamentară despre ai noştri

34

Gigel Ştirbu a devenit îngerul păzitor al celor persecutaţi în comunism

Imediat după ce trista perioadă comunistă s-a terminat şi a început alta la fel de tristă, dar democratică, fostele state comuniste din Europa centrală şi de sud-est au adoptat şi transpus în practică, încă de la începutul anilor ’90, o leguslaţie reparatorie pentru persoanele care, din motive politice religioase, de rasă sau origine, au fost persecutate în timpul regimurilor totalitare (nazist sau comunist).

Categoriile care beneficiază de prevederile acestor legi sunt, cu diferenţe specifice: deţinuţi sau prizonieri politici; arestaţi ilegal; interaţi în lagărele de concentrare, tabere de muncă, ghetoruri; persoane cărăra li s-a impus domiciliul obligatoriu; persoane plecate în exil din motive politice sau religioase; soţii supravieţuitorilor sau urmaşii celor decedaţi în detenţie din motive politice, religioase, de naţionalitate; persoanele care au dobândit un handicap sau incapacitate de muncă, urmare a detenţiei, arestărilor, deportărilor; opozanţii fostelor regimuri comuniste, internaţi din acest motiv în instituţii psihiatrice. Formele de compensare cuprind, în majoritatea statelor: sume compensatorii; sume compensatorii pentru soţii supravieţuitori sau urmaşii celor decedaţi ca urmare a persecuţiilor regimului comunist; salarii compensatorii; pensii speciale, pensii suplimentare, pensii de invaliditate sau handicap; reduceri la transportul cu mijloacele publice, naval, feroviar; intrare liberă la manifestări artistice, culturale; decucerea taxelor pentru îngrijiri medicale; retrocedarea prprietăţilor luate abuziv de către regimul comunist sau compensarea valorii acestora în bani.

În prezent, statul român acordă o serie de drepturi persoanelor persecutate din motive politice din Decretul-Lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioarem precum şi celor cărora li s-a recunoscut calitatea de luptător de rezistenţă anticomunistă în condiţiile Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 214/1999.

Deputatul vine cu propunerea modificării legii, prin modificarea articolelor care fac referire la indemnizaţia pe care o primesc persoanele în cauză sau urmaşii celor care au pierit. Astfel, actualmente, indemnizaţia este de 440 lei neimpozitabili, iar deputatul propune o dublare a acestei sume, lucru care nu ar afecta la bugetul statului.

 

În viziunea lui Dumitru Niculescu, mai bună ar fi o nouă reformă agrară decât o descentralizare în agricultură

Deputatul Colegiului 5, Dumitru Niculescu, a susţinut recent declaraţia politică: „Descentralizare în agricultură ca să ne aflăm în treabă, nu ca să facem treabă!”. Prin această declaraţie, deputatul nu vede cu ochi buni descentralizarea în agricultură şi că mai bună ar fi o reformă agrară, prin înfiinţarea de ferme legumicole, pomicole, sere, solarii, ciupercării.

Ce se va întâmpla cu Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) după ce Legea descentralizării va fi adoptată şi de Camera Deputaţilor, for decizional în acest caz?

Tot ce se ştie până în prezent este că autorităţile locale vor prelua actualele direcţii agricole judeţene, fără unitatea fitosanitară, oficiile judeţene de studii pedologice şi agrofizice, şi casele agronomului.

În ceea ce priveşte camerele agricole actuale, care sunt în subordinea consiliilor judeţene, se vor reuni într-o structură care se va numi Oficiul Judeţean Agricol şi care va trece sub autoritatea consiliului judeţean.

Totodată, descentralizarea în agricultură va însemna că activităţile de inspecţie, de verificare şi de control de la direcţiile pentru agricultură judeţene şi personalul aferent sunt preluate de Direcţia de Inspecţii, Verificare şi Control în Agricultură, care se înfiinţează în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale. La nivelul fiecărui judeţ se organizează şi funcţionează în subordinea Direcţiei de Inspecţii, Verificare şi Control în Agricultură, un Serviciu de Inspecţii, Verificare şi Control în Agricultură.

Direcţia pentru Agricultură Judeţeană – respectiv după ce predă Unitatea Fitosanitară către Autoritatea Naţională Fitosanitară şi activităţile de inspecţie, de verificare şi de control, şi personalul aferent Direcţiei de Inspecţii, Verificare şi Control în Agricultură – comasează prin fuziune cu Oficiul de Studii Pedologice şi Agrochimice şi cu Casa Agronomului, formând Direcţia pentru Agricultură şi Studii Pedologice Judeţeană.

De asemenea, prezentul proiect reglementează descentralizarea Direcţiilor pentru Agricultură şi Studii Pedologice Judeţene, care vor trece din subordinea Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale în subordinea consiliilor judeţene.

Ca atare, dacă tot se păstrează structurile, sediile, mofturile, stimulentele din timpuri străvechi, de ce nu faceţi o nouă reformă agrară?! De ce nu faceţi ferme legumicole, pomicole, sere, solarii, ciupercării de pe cele 3 milioane ha îmburuienate?! Cât o să mai muncim pentru suprapopulata funcţionărime – cadrul administrativ (minister, direcţii judeţene, inspectorate, camere agricole) – nu vom crea ferme şi plantaţii. Rolul acestora este de a reglementa activitatea din agricultură încât aceasta să-şi îmbunătăţească activitatea şi eficienţa. Aici consider că sunt necesare şi părerile celor producţie.

Eu, de exemplu, vreau să atrag atenţia asupra faptului că acest cadru administrativ trebuie să fie gândit pentru următorii 50 de ani. Ca parte concretă, doresc să atrag atenţia asupra sectorului de calificare a personalului pentru agricultură, de la şcoli profesionale până la învăţământul superior. Aici trebuie să fie implicate ambele ministere, cel al agriculturii – pentru partea de specialitate şi practică -şi cel al educaţiei – pentru partea metodică şi de recunoaştere a diplomelor. Inclusiv uniunile producătorilor consider că trebuie să fie consultate când se fac programele de învăţământ, altfel facem descentralizare în agricultură ca să ne aflăm în treabă, nu ca să ne facem treabă!

 

Bărbulescu propune: TVA de 9% la fructe şi lapte

Legea 571/2003, privind Codul Fiscal, stabileşte în România o cotă de taxă pe valoarea adăugată de 24% pentru toate operaţiunile impozitabile, care nu sunt scutite de taxă sau care nu sunt supuse cotelor reduse. În domeniul aliemntelor, excepţia se aplică la pâine şi la alte produse de panificaţie, cota de impozitare fiind redusă la 9%.

Deputatul Colegiului 2, Daniel Bărbulescu vine cu o propunere: reducerea cotei de TVA pentru laptele de consum, legumele şi fructele proaspete la 9%. Conform unor date pe care le deţine deputatul, de la INS, în anul 2012, consumul mediu anual pe cap de locuitor era de 66,9 kg pentru fructele proaspete, 142,5 kg pentru legume şi 226,9 litri de lapte şi produse din lapte.

Iniţiatorii, printre care şi află şi Daniel Bărbulescu, doresc ca la Articolul 140 alienatul (2), după litera g) să se adauge şi literele h) şi i), cu următorul cuprins: „h) lapte de cosnum; i) fructele şi legumele proaspete”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here