Şcoala îi va învăţa pe cetăţenii de mâine ai României ce reprezintă unul dintre simbolurile naţionale: imnul. Mai degrabă, vor învăţa să îl intoneze, şi cu ocazia asta vor afla cine sunt Andrei Mureşanu şi Anton Pann.
Proiectul de lege, la care iniţiator este senatorul Colegiului 1, Darius Vâlcov, a trecut tacit de Senat şi va fi supus votului şi în Camera Deputaţilor. Intonarea imnului naţional ar putea deveni obligatorie în fiecare zi, la începutul programului şcolar, în învăţământul primar, în varianta prescurtată, iar de acest lucru ar urma să fie în grija conducătorilor unităţilor de învăţământ.
Propunerea legislativă pentru modificarea Legii 75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României de către autorităţile şi instituţiile publice mai stabileşte ca drapelul României să fie arborat, nu numai permanent, ci şi obligatoriu pe edificiile şi în sediile autorităţilor şi instituţiilor publice, la sediul partidelor politice, al sindicatelor, al instituţiilor de învăţământ şi cultură, la punctele pentru trecerea frontierei, la aeroporturile cu trafic internaţional şi ca pavilion pentru navele de orice fel şi alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc. Prin proiect, se interzice arborarea însemnelor (drapel şi stemă) ale statelor care nu mai există, precum şi ale unor entităţi cu pretenţii statale, nerecunoscute ca atare de către statul român.
Deputatul Gigel Ştirbu face apel pentru salvarea patrimoniului Muzeului Literaturii Române
Recent, deputatul Gigel Ştirbu, preşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, a emis un comunicat de presă prin care face referire la un apel către municipalitatea bucureşteană, care este rugată să găsească soluţii pentru salvarea imobilului Muzeului Literaturii Române, clădire ce s-ar putea să nu mai găzduiască instituţia în cauză
„Pe 5 iunie, a început să se scurgă termenul de 10 zile în care Primăria Municipiului Bucureşti mai are posibilitatea să găsească o soluţie de compromis pentru ca patrimoniul Muzeului Literaturii Române să nu fie în pericol de degradare. Municipalitatea nu a mai plătit de 12 ani chiria imobilului din B-dul Dacia nr. 12, iar proprietarul clădirii este decis ca, începând cu data de 15 iunie 2014, să se mute in imobil, astfel că orice persoană care va intra în incintă fără permisiune va fi pasibilă de plângere penală pentru violare de domiciliu. Deşi discuţiile dintre proprietar şi Primărie nu au ajuns la nici un rezultat, acesta este dispus să prelungească termenul de evacuare a Muzeului Literaturii Române până la 31 decembrie 2014, cu condiția unei plăţi parţiale de 30.000 de euro, însemnând chiria pe 36 de luni. De asemenea, proprietarul este dispus să prelungească contractul de închiriere pe minim 3 ani, în condiţiile actualizării chiriei la preţul pieţei.
În şediţa CGMB, din data de 30 mai, s-a aflat pe ordinea de zi un Proiect de Hotărâre pentru modificarea bugetului Muzeului Literaturii Române, în sensul suplimentării acestuia cu suma necesară mutării patrimoniului într-o altă locaţie pregătită ca atare, însă acesta a fost respins la vot. Fac un apel la reprezentanţii Primăriei Capitalei să ia legătura cu proprietarii clădirii și să negocieze de urgenţă condiţiile în care pot retrage colecţiile în siguranţă pentru a fi mutate într-un alt spaţiu potrivit. Situaţia la care s-a ajuns este inadmisibilă, iar reprezentanţii primăriei dau dovadă de iresponsabilitate având în vedere că vorbim despre un patrimoniu inestimabil. Trebuie luat în considerarea faptul că amenajarea unei noi locaţii şi mutarea patrimoniului muzeului este un proces de durată. Instalarea colecţiilor în actuala locaţie ţi amenajarea spaţiului muzeal pentru primirea publicului a durat 3 ani (1968-1971). În condiţiile actuale acest termen poate fi redus la câteva luni, însă începerea acestor pregătiri este de extremă urgenţă. Locaţia nu mai poate funcţiona ca muzeu deschis publicului pentru că utilitățile din clădire vor fi întrerupte, furnizarea apei fiind deja sistată. Toată atenţia trebuie îndreptată acum pentru recuperarea în bune condiţii a colecţiilor existente în clădire şi mutarea lor în siguranţă într-un spaţiu cu o amenajare potrivită. Muzeul Literaturii Române deţine peste 300.000 de piese organizate în 300 colecţii (sec. XV-XX), cuprinzând manuscrise ale scriitorilor români, precum Mihai Eminescu, Ion Creangă, Vasile Alecsandri, Lucian Blaga, I.L. Caragiale, Titu Maiorescu şi mulţi alţii. De asemenea, muzeul deţine manuscrise valoroase ale unor scriitori străini: M. Proust, Th. Mann, Paul Valery, G. Papini, G. Ungaretti etc.. Colecţiile sunt completate de cărti vechi şi rare, documente istorico-literare, lucrări de artă plastică (grafică, pictură, sculptură), periodice, obiecte şi mobilier memorial, fotografii, înregistrări audio-video”, consemnează Gigel Ştirbu în comunicatul de presă.
