Acasă Interviu Interviu cu Dumitru Niculescu, deputatul poporului din Colegiul 5 – Caracal

Interviu cu Dumitru Niculescu, deputatul poporului din Colegiul 5 – Caracal

53

„Creşterea economică, deoarece există, e rezultatul unui an agricol de excepţie”

Partidul Poporului, o creaţie atipică, săvârşită de Dan Diaconescu în urmă cu câţiva ani. Conştient că există o breşă a românilor care votează împotriva sistemului, reformatorul conceptului de televiziune de nişă a reuşit să obţină un scor destul de bun la alegerile parlamentare din decembrie 2012.
În prima linie a frontului lui Diaconescu se află şi Dumitru Niculescu, deputat ales în Caracal şi localităţile limitrofe, pe votul popular al unor oameni care au vrut altceva decât pe cei care au fost şi, vreme de peste douăzeci de ani, s-au schimbat între ei, când unii la putere, când alţii în opoziţie.
Astăzi, când o parte din oamenii Poporului au luat drumul puterii, când lucrurile par ceva mai complicate decât au fost în 2012, deputatul oltean îşi asumă răspunsuri sincere la o serie de întrebări incomode…

– Plecaţi la PSD?
– Dacă ar fi fost să cedez la primul mesager, întrebarea asta nu-şi mai avea rostul. Cei care pleacă de la un partid la altul, în timpul ciclului electoral, nu au legitimitate. Ei rămân suspendaţi, în afara jocului, atâta timp cât cedează, în alb, cecul electoral cu care au fost investiţi. Chestiunea asta sună ca o asumare, iar cine fuge de răspundere…

– România de azi, în opinia dumneavoastră, e pe mâini bune?
– E pe mâinile PSD-ului, doar… Mai departe, înţelegeţi ce vreţi!

– Acciza la carburant, o măsură bună, necesară?
– Unde aţi văzut dumneavoastră, pe pământul ăsta, ca cineva să spună despre un nou impozit că este o măsură bună? Cred că puteau fi găsite soluţii care să nu ducă la o asemenea decizie…

– Păi, de ce nu s-au găsit?
– Nu e vorba de rea-intenţie. Nu cred că pesediştii nu dorm noaptea, gândindu-se ce impozite şi taxe noi mai trebuie puse. Pur şi simplu, atât au putut şi nimic altceva.

– La începutul anului, s-a vorbit de creştere economică. Înseamnă că e de bine, nu?
– Din fericire, guvernul nu şi-a propus aşa ceva la începutul anului trecut. Cu siguranţă, ieşea pe dos, adică, prost. Creşterea economică, deoarece există, e rezultatul unui an agricol de excepţie. Iar pentru asta meritul aparţine celor care investesc în pământ şi lui Dumnezeu. Deci… USL-ul nu e aici.

– V-aţi fi aşteptat la ruperea USL-ului?
– Am mai spus-o. Cred că tot pe la dumneavoastră, prin ziar: USL-ul a fost creat ca să se rupă. E ca la o nuntă de ţară: marţi, după petrecere, tot trebuie să strângă cineva cortul. Fie că mireasa a fost sau nu fată mare.

– Viitorul preşedinte: de stânga sau de dreapta?
– Iliescu nu mai candidează, Băsescu ar mai vrea dar nu mai poate, de aici încolo totul este posibil. Cred, însă, că vom avea ca preşedinte pe cineva care astăzi nici nu e băgat în seamă.

– Interesantă filozofie, de unde aţi luat-o?
– Nu e greu deloc să priveşti spontaneitatea poporului român. De multe ori, nici noi nu ne înţelegem pe noi. Se gândea cineva că Iliescu pierde în ’96 în faţa lui Constantinescu? Cei care i-au făcut constituţia lui Năstase, în 2003, ştiau ei că o fac pentru Traian Băsescu? Mai nou, ca să trecem şi într-o altă zonă, până acum o lună ştiaţi că există Răzvan Burleanu, actualul preşedinte al Federaţiei Române de Fotbal?

– Vin europarlamentarele. Face PPDD pragul?
– Depinde cât de sus e pus. Dacă îl ridicăm la 50%, e foarte greu pentru toţi candidaţii. Dacă îl lăsăm ceva mai jos şi mai renunţă unii la obiceiurile care i-au consacrat când plimbau autobuzele prin cimitire, să aducă lumea la vot, vom avea un scor la europarlamentare care să reflecte realitatea intenţiei de vot.

– Cândva, spuneaţi că vă gândiţi să renunţaţi la mandatul de deputat…
– Şi acum mă gândesc la asta. Uneori, cred că suntem inutili, incapabili să oprim jocurile făcute de impresarii puterii, atunci când vor să-şi impună o lege, un om pe undeva. Când nu poţi să intervii în mecanism, când nu ai nimic de câştigat pentru ai tăi, care te-au votat, nu e normal să te întrebi ce cauţi pe acolo?

– Centura Caracalului se va face?
– Sigur! Mult mai repede decât aia de la Slatina. Chiar nu-i înţeleg pe oamenii ăştia de ce fug atât de mult de investiţii, de a lăsa şi ei ceva în urma lor… Uneori, se comportă greu de înţeles. Mă gândeam să vă spun un banc cu o blondă la volanul unei maşini de lux, care uită să schimbe dintr-antâia într-a doua. Da’ nu vă mai spun..

– Ce v-a surprins emoţionant în parlamentul din care faceţi parte?
– Marţia neagră, din decembrie, atunci când au încercat să ascundă, printre hârtii, amnistia şi graţierea. Un proiect eşuat, dar care a fost făcut cu dedicaţie.

– Este DNA-ul o armă de poliţie politică, ce răspunde comenzilor din afară?
– Întrebare capcană. Dacă răspund că nu e, n-am nici o dovadă. Dacă spun că este, îmi confirmă cineva că aşa stau cu adevărat lucrurile? O chestiune subiectivă. Al dracului de subiectivă! Depinde doar de care parte a baricadei te afli.

– Să ne fie frică de ruşi? A izbucnit războiul în Crimeea..
– Mă gândeam să ne fie frică de Dumnezeu, în postul Paştelui. Să ne fie frică de noi şi de timpul pe care îl irosim atunci când chiar putem face ceva constructiv. Poporul român are în el gena curajului. Rar am dus un război până la capat, fără să întoarcem, cel puţin odată, armele.

– Dacă ar fi să schimbaţi ceva în România, unde e de umblat?
– Nicăieri! Doar să vrem să devenim puţin mai buni şi mai responsabili. Restul vine de la sine. Teorii de genul că ne trebuie nu ştiu ce nemţi, nu ştiu ce suedezi sau altcineva care să vină să ne salveze, sunt poveşti de adormit copiii care nu au acces la internet. Altfel, de aici încolo eu nu mai am nimic de spus…

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here