Interviu cu inginerul Emil MARINESCU, subprefectul judeţului Olt

«Regionalizarea şi descentralizarea sunt proiecte în interesul cetăţeanului. Ne vom convinge după implementarea acestei reforme a administraţiei publice locale»

De departe cea mai importantă instituţie a statului la nivel judeţean, Instituţia Prefectului, reprezintă acea pârghie a statului de drept care asigură relaţia administrativă, şi nu numai, dintre cetăţean şi instituţiile publice. La nivel de conducere, pe o înaltă poziţie în cadrul a ceea ce lumea cunoaşte drept Prefectura judeţului Olt, se află subprefectul Emil Marinescu. Un cunoscător al fenomenului din spaţiul public, aplecat asupra cauzei de interes public, acesta are de partea sa, în exercitarea atribuţiilor, argumente principale cum ar fi buna-credinţă şi o vastă experienţă profesională, dobândită în funcţii deţinute, atât la nivelul instituţiilor publice, cât şi în mediul privat. Într-o recenzie ce se vrea a fi un interviu, Emil Marinescu vorbeşte în continuare despre ceea ce se întâmplă în zona sa de activitate, despre perspectivele instituţiei în care activează în prezent…

– Pentru început, ce ar trebui să ştim despre subprefectul Emil Marinescu?

– În primul rând, nu e nimic de ascuns: sunt slătinean, născut în 1952, inginer, iar în decursul timpului am îndeplinit numeroase funcţii, atât în mediul public, dar şi în cel privat. Absolvent al Universităţii din Craiova – Facultatea de Agricultură, cursuri post-universitare făcute la ASE Bucureşti, cât şi la Universitatea Politehnică. Aici nu voi insista foarte mult, pentru că omul este obligat să înveţe în continuu. Altfel… Nu pot să nu vă spun faptul că am lucrat într-o relaţie directă cu omul, de la caz la caz, mai mult sau mai puţin instruit, iar astăzi cred că de la fiecare avem ceva de învăţat, cum cred că şi eu, la rândul meu, trebuie să fiu atent la cei de lângă mine.

– Aţi deţinut, înainte de a veni la Prefectura Olt, coordonarea activităţii de la Camera Agricolă a judeţului Olt. Acum vin şi vă întreb: unde este mai greu? La Cameră sau la Prefectură?

– Nu voi fi de acord cu această abordare comparativă. Nu e uşor nici la Camera Agricolă şi nici la prefectură. Sunt două situaţii diametral opuse, chiar dacă, la prima vedere, puteţi insinua o asemănare. Principalul dispozitiv de la Cameră este acela de acces al fondurilor europene, pe când la Prefectură se săvârşeşte administraţie publică locală. Cu toate acestea, există un fir roşu: cel care duce spre o relaţie directă, comună, în cazul celor două instituţii, cu cetăţeanul şi nevoile sale.

– Care sunt atribuţiile unui subprefect?

– Există un text de lege care fixează şi delimitează atribuţiile subprefectului. Găsim aici competenţe în analiza activităţii desfăşurate de serviciile publice, de cele specializate în eliberarea de paşapoarte şi permise de conducere, înmatriculare de autovehicule, consultarea conducătorilor de servicii publice asupra problemelor ivite în teritoriu, în exercitarea atribuţiilor acestora, asigurarea examinării proiectelor bugetelor, a situaţiilor financiare privind execuţia bugetară întocmită de serviciile publice deconcentrate, cât şi alte atribuţii cu caracter specific. Până la urmă, în rezumat, activitatea unui subprefect se raportează, într-un cadru insitituţional, la starea de veghe asupra respectării legii.

– Ce v-aţi propus să faceţi la începutul mandatului şi ce aţi reuşit până în clipa de faţă?

– Cred despre mine că sunt o persoană care-şi propune să realizeze ceea ce îşi fixează ca obiectiv. Nu putem vorbi despre lucruri începute şi lucruri terminate. Activitatea profesională, de zi cu zi, cere continuitate. Găsesc aceste elemente în rezolvarea problemelor cu care vin primarii la Prefectură, în importanţa tratării corespunzătoare a avizelor de legalitate pe care noi le dăm, dar şi rezolvarea situaţiilor pe care le semnalează cetăţenii atunci când vin în audienţe. Puteţi reţine, în aceeaşi notă, şi consultarea serviciilor publice deconcentrate, în legătură cu problemele transmise în teritoriu de la guvern!

– În ce relaţii sunteţi cu primarii judeţului Olt?

– Ca director al Camerei Agricole Olt, primarii au avut un rol important în promovarea proiectelor cu finanţare din FADR, ei constituind la rândul lor sprijin pentru cetăţenii din localităţile lor, care au răspuns provocărilor venite din atragerea fondurilor europene. Practic, poziţia pe care mă aflu astăzi nu m-a pus în premieră faţă în faţă cu edilii din localităţile judeţului Olt. Prin eliminarea acestei perioade de cunoaştere reciprocă, câştigul revine la toată lumea… Poziţia pe care o ocup acum în cadrul Prefecturii Olt nu mă face să împart prea multe cărţi de vizită…

– Despre relaţia cu noul prefect, Cătălin Rotea, ce ne puteţi spune?

– Este o relaţie aşa cum am anticipat: foarte bună. De ce nu am recunoaşte-o? Atât prefectul, cât şi subprefectul, chiar dacă există o interpretare a legii, sunt numiţi politic. Important e ca cei care ocupă aceste funcţii să ştie că odată cu schimbarea puterii la nivel central are loc acelaşi lucru şi în teritoriu. Nu avem alte interese decât acela de a reprezenta guvernul în teritoriu. Restul vorbelor mari nu-şi au rostul în această ecuaţie.

– Vă satisface activitatea instituţiilor publice deconcentrate din judeţul Olt?

– Da! Din punctul meu de vedere, toţi directorii de instituţii publice îşi fac treaba acolo unde sunt. Aici intervine percepţia omului simplu. Nu toate solicitările pot fi favorabil rezolvate. Mai departe, înţelegeţi mesajul meu: când eşti nemulţumit de o soluţie, chiar dacă ea se încadrează în limitele legii, cauţi vinovatul în altă parte.

– Comunicaţi activ cu cetăţenii acestui judeţ? Când faceţi asta?

– Nu există un program de comunicare în agenda mea. Practic, postul de subprefect presupune o comunicare continuă. Relaţionez cu oamenii în cadrul audienţelor, în vizitele pe care le fac la primării, în cadrul întâlnirilor organizate pe probleme de fond funciar, de accesare a fondurilor europene şi ori de câte ori am ocazia. Să nu credeţi că dacă mă opreşte cineva pe stradă şi mă abordează faţă de o problemă anume mă uit la ceas să văd dacă sunt în timpul serviciului pentru a-i răspunde sau nu! Nicidecum! Cel care ar face invers se discreditează pe sine cât şi instituţia publică unde lucrează.

– Care sunt punctele forte ale descentralizării în varianta propusă de viceprimerul Liviu Dragnea?

– Nu-mi cereţi să comentez un proiect aflat în lucru! E prematur să-l analizăm acum. Important este că instituţiile, cele cu care trebuie să relaţioneze cetăţeanul petent, rămân în teritoriu. Demn de luat în seamă mi se pare şi nivelul scăzut al factorului birocratic. Evident, vor apărea şi critici, însă acestea vin din neputinţa unora care au vorbit despre descentralizare fără a face ceva în acest sens. Mai departe, mă opresc din comentarii pentru că risc să fiu acuzat de subiectivism.

– O întrebare mai mult decât necesară, domnule subprefect Marinescu: atunci când se vor înfiinţa regiunile, cine va prelua atribuţiile prefecturii?

– Nu există un contur bine delimitat asupra problemei ridicate de dumneavoastră. Haideţi să înţelegem împreună partea bună: petenţii, reprezentanţii instituţiilor publice, nu vor fi puşi pe drumuri mai mult decât în prezent. Nu vom avea o birocraţie excesivă. Într-o formă sau alta, obiectul de activitate al prefecturii va fi păstrat în teritoriu. Fie şi sub forma unui oficiu prefectural. Vă pot spune, şi insist asupra acestui aspect: regionalizarea şi descentralizarea sunt proiecte în interesul cetăţeanului. Ne vom convinge după implementarea acestei reforme a administraţiei publice locale.

– Faceţi drumuri dese în capitală?

– Am absolvit, de curând, un curs de perfecţionare continuă pentru prefecţi şi subprefecţi şi un curs de bună-guvernare în cadrul Colegiului Naţional de Apărare. Sunt lucruri necesare pentru a răspunde exigenţelor funcţiei privind cunoaşterea problemelor cu care ne confruntăm şi la nivel naţional…