Acasă Cultură Izbiceniul şi Cezieniul, răsplătite cu premii şi aplauze

Izbiceniul şi Cezieniul, răsplătite cu premii şi aplauze

175

Octombrie 2013 a XXII-a ediţie a Festivalului Naţional Folcloric
„Alină-te dor, alină“

Într-o lume agitată, dominată de impulsuri ale momentului, marcată de evenimente care uneori sfidează logica elementară şi bunul-simţ, se întâmplă şi aspecte care ţin de normalitate. Una pe care, de la o vreme încoace, am uitat s-o mai şi căutăm…

Sub acest generic, dincolo de enunţurile organizatorilor, s-a desfăşurat anul acesta festivalul naţional de muzică populară „Alină-te dor, alină”, Ediţia XXII-a, de la Cicîrlău, judeţul Maramureş, la sfârşit de octombrie, mai precis pe 26 şi 27 ale lunii. De data asta, anul acesta, în susţinerea organizării festivalului, dar şi în desfăşurarea acestuia, prin sprijinul necondiţional al Asociaţiei Comunelor din România (ACoR), acolo unde Mircea Velica, primarul de la Izbiceni, este preşedinte al filialei judeţene Olt, a avut loc o ediţie aparte. Una în care oameni din capete opuse ale ţării s-au întâlnit la Cicîrlău, acolo unde se măsoară pulsul Maramureşului, pentru a arăta ce înseamnă dincolo de munţi şi de graniţe conceptuale, spiritul tradiţiei româneşti. Acel element care ne ţine teferi peste ani, peste secole şi deasupra orânduirilor politice vremelnice.

Gazeta de Izbiceni – ediţie specială de Cicîrlău
De pe poziţia de preşedinte al ACoR Olt, de prieten al Cicîrlăului, primarul Velica de la Izbiceni a susţinut editarea Gazetei de Izbiceni. Un proiect local, de la noi, din Ot, care, anul acesta, a devenit foaie de minte, inimă şi literatură pentru promovarea festivalului din localitatea maramureşeană.
Mai mult, Gazeta de Izbiceni, în formatul de ediţie locală de… Cicîrlău s-a dat ca pâinea caldă, gratuit, evident, din mână-n mână, celor care, vreme de două zile, au trecut porţile festivalului desfăşurat în căminul cultural din localitate.

Nicolae Sabău şi Festivalul de la Cicîrlău
Festivalul concurs-naţional „Alintă-te dor, alină” îşi leagă existenţa de cunoscutul rapsod naţional Nicolae Sabău. În urmă cu ani, atunci când avea loc prima ediţie, proiectul prindea contur tocmai pentru că acest om simţea nevoia să pună în valoare patrimoniul folcloric, atins la începuturile democraţiei româneşti, de expansiunea non-valorii şi a desfrâului cultural.
Anii au trecut, festivalul a prins contur, iar astăzi acesta este o rampă de lansare a celor mai talentaţi tineri din muzica populară şi instrumentală din zonă, care atrage simpatizanţi ai folclorului românesc. Iar când folclorul rămâne arma de rezistenţă a naţionalismului adevărat românesc, scopul scuză mijloacele existenţei de zi cu zi.
Pe tema festivalului, vizavi de prestaţia oltenilor, maestrul Sabău declară în exclusivitate pentru Ziarul de Olt vorbe meşteşugite, care înseamnă lecţii de viaţă pentru cei care cred în cântec şi-n cuvânt: „Reprezentanţii Oltului au fost la înălţime, mai ales dansatorii căluşari de la Cezieni. A fost ceva ce nu s-a văzut niciodată, nici măcar eu care merg şi mai departe. Extraordinară a fost această echipă. Toţi cei aflaţi acolo au rămas cu sufletul la ei. Tot ce a fost de la Olt a fost de excepţie, inclusiv Izbiceni. Dacă ar fi să clasăm, Oltul ar ieşi pe primul loc din cele şase judeţe care au participat. Şi domnul Velica a fost extraordinar şi ceilalţi primari care au fost. Domnul Velica şi preşedintele ACOR au propus să facă o organizaţie non-profit, să se deschidă un cont special şi să nu umblăm cu mâna întinsă mereu. Toată lumea a vorbit despre cea care a luat marele premiu. Eu sunt solit de ani de zile, dar ce voce are fata asta, e înălţătoare. Fata asta se impune şi dacă continuă aşa este un fenomen. Toată lumea vorbeşte şi azi: „de unde a ieşit vocea aia?”

Povestea marelui premiu: măgăruşul Alin
E ciudat la prima vedere: adică, un festival de folclor să aibă drep premiu un măgăruş? Viu, sănătos, în carne şi oase… Numai că, în spatele acestei poveşti se află o explicaţie care după ce va fi parcursă, citită rând cu rând, va arăta de ce este aşa.
De la Nicolae Sabău vine şi explicaţia: „Am fost întrebat de nenumărate ori, de-a lungul anilor de ce un astfel de premiu? Folcloriştii, specialiştii, cred că măgarul e un animal sacru. Nu măgarul este cel ce l-a purtat pe Mântuitor prin locurile sfinte? Iisus Hristos i-a făcut pe spate forma crucii şi pe şira spinării măgăruşul are o cruce din peri mai albi”. Una dată de domnia-sa unor gazetari curioşi din partea locului…
Mai mult, şi premiile următoare sunt pe măsura originalităţii festivalului: cocoşi, raţe, fazani, găini, curcani, purcei şi mieluşei. Ca-ntr-o lume unde banul contează atât de puţin, una pe care nici nu o mai visăm astăzi.

Anul acesta măgăruşul Alin vine pe Valea Oltului
Un juriu exigent, nici nu se putea altfel, a împărţit premii mari, premii mici, celor participanţi la festivalul de la Cicîrlău. Iar când în componenţa acestuia se găsesc nume precum Alin Pop, Angela Buciu, Leontina Dorca, Gheorghe Pârja, Pamfil Bilţiu, George Stanca – editorialistul de la Gazeta de Izbiceni, Avram Florin, premiile chiar au fost adjudecate după glas, după prestaţie şi după merit.
Trofeul festivalului, marele premiu, a fost acordat Anişoarei Popescu, o voce talentată din Cezieni, despre care vom auzi multe şi de acum încolo, un nume ce va conta pe lista făuritorilor de valori româneşti adevărate, ani buni de acum încolo…

Regalul de la sfârşitul festivalului
În afara concursului, după ce s-au împărţit premiile, a urmat un regal folcloric de cântece şi dansuri populare, cu participarea unor partizani ai valorilor româneşti din Cumpăna – Constanţa, Dudeştii Noi – Timiş, Meseşenii de Sus – Sălaj, Călineşti-Oaş, Satu-Mare, Cicîrlău – Maramureş, Izbiceni şi Cezieni – Olt.
Poate şi acum, la aproape o săptămână după festival, prin dealurile Maramureşului se aud aplauzele primite de reprezentanţii celor din Cezieni şi Izbiceni. Pentru că, nu-i una să te aprecieze un public exigent, cum este cel din Maramureş, acolo unde vatra de folclor are, şi de ce n-am recunopaşte-o, mai mulţi tăciuni aprinşi decât găsim astăzi prin locurile noastre. Acolo unde e poate mai multă fugă după senzaţional şi banul care mai pune o cameră în casa de la drum, acolo unde nu vin nici nepoţii să-şi petreacă sărbătorile…

Greu l-am prins pe Mircea Velica să ne vorbeasă…!
Festivalul de la Cicîrlău, ediţia 2013 a avut parte de sprijinul primarului Velica de la Izbiceni. Un sprijin necondiţionat, unul pe seama căruia edilul abia a acceptat să rostească vreo câteva cuvinte: „Am avut onoarea să particip anul trecut la ediţia anterioară a festivalului „Alină-te dor, alină”. Aici l-am cunoscut pe Nicolae Sabău, un apostol al graiului românesc. Ce facem anul acesta sunt lucruri care vin de la sine, care se cer, fără să fie chemate. Haideţi să învăţăm din modestia, bunătatea, talentul, voiciunea, dragostea de neam şi glie a maestrului Nicolae Sabău care, prin acest festival, nu face decât să aducă bucurie în sufletele noastre, ale tuturor!”.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here