Acasă Politic Buletin de Roşia Montană prin Roşia Olteană

Buletin de Roşia Montană prin Roşia Olteană

69

În urmă cu câteva săptămâni, un număr mare de români au demarat procesiunea de ieşit în stradă pentru a protesta pe două voci care sunt în competiţie. O voce vrea locuri de muncă şi exploatări şi alta vrea interzicerea lucrărilor pentru că ar rezulta un impact periculos asupra mediului, amintind de episodul Baia Mare din anul 2000, când acolo a avut loc un accident minier ce a constat într-o scurgere de cianură. De curând, s-a constituit o comisie menită să clarifice toată problema şi să ajungă la un consens. Din această comisie fac parte şi trei parlamentari de Olt: senatorul Darius Vâlcov şi deputaţii Florin Iordache şi Gigel Ştirbu

Scurt istoric al proiectului minier de la Roşia Montană
Roşia Montană reşedinţa comunei cu acelaşi nume din nord-vestul judeţul Alba (având denumirea latină Alburnus Maior), atestată în anul 131, este cea mai veche localitate cu tradiţie în exploatarea metalelor preţioase din Europa, fiind construită de romanii lui Traian, ca localitate minieră cu colonişti din Iliria. Prin anii 1700, pe hărţi apare numele Veres Patak, care se traduce „pârâul însângerat”, de unde s-a tras şi denumirea de Roşia (culoarea sângelui) şi Montană, datorită poziţionării sale. O altă variantă este că numele localităţii vine de la râul Roşia, care este bogat în minerale, în special fier, şi are culoarea roşie.
Roşia Montană, localitate declarată monoindustrială, după deciziile administraţiei locale, a devenit mult mai cunoscută în perioada 1997 – 2002, când compania Roşia Montană Gold Corporation S.A. (RMGC) întreprinde explorări geologice, pentru determinarea cantităţii de minereu existent la Roşia Montană. În anul 1999, RMGC obţine licenţa de concesiune pentru exploatare nr. 47/1999, pentru exploatarea minereurilor de aur şi argint din perimetrul Roşia Montană, licenţă obţinută prin transfer de la Minvest SA Deva şi nu prin licitaţie. Acţionarii RMGC sunt Gabriel Resources cu 80,69% din totalul acţunilor şi compania minieră de stat Minvest Deva cu 19,31% din capital. Gabriel Resources este o companie canadiană de minerit bine ascunsă după o frunză de arţar, simbolul Canadei condusă de monarha Elisabeta a II-a. În anul 2000, cu finanţarea RMGC (de 11 milioane de dolari până în prezent) încep cercetările arheologice, la care participă şi echipe de specialişti din cadrul Muzeului Naţional al Unirii Alba Iulia şi de la Centrul de Proiectare pentru Patrimoniul Cultural Naţional pentru evaluarea potenţialului arheologic şi arhitectural al Roşiei Montane. Între anii 2002 şi 2006 s-au elaborat studii de fezabilitate şi studii de evaluare a impactului asupra mediului, etape importante în obţinerea Autorizaţiei de mediu.
Între iunie 2002 şi februarie 2008, RMGC cumpără proprietăţi în zona proiectului. RMGC începe în iulie 2007 construcţia cartierului Recea din Alba Iulia, pentru familiile din zona de dezvoltare a proiectului care au ales să se mute la oraş, urmând ca în mai 2009 să fie inaugurat cartierul, unde se mută 125 de familii de roşieni.
Mare bucurie în 2009, când comuna Roşia Montană intră oficial în Cartea Recordurilor, ca fiind prima localitate din lume cu cei mai mulţi oameni care au căutat simultan aur cu şaitrocul, record înregistrat cu ocazia sărbătorii de Ziua Minerului, în 30 august 2009.
În prezent, circa 80% dintre locuitorii comunei nu au un loc de muncă. RMGC are 450 angajaţi, dintre care 280 muncesc la Roşia Montană.

Trei olteni în comisia pentru Roşia Montană
Comisia care are o denumire kilometrică, „Comisia specială comună a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru avizarea Proiectului de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”, este condusă de senatorul slătinean Darius Bogdan Vâlcov, iar printre membri sunt şi deputaţii de Olt, Florin Iordache şi Gigel Ştirbu. Alături de aceştia din comisie mai fac parte vice-preşedinţii Andrei Dominic Gerea şi Haralambie Vochiţoiu, şi membrii: Ioan Moldovan, Ioan Chelaru, Tudor Ciuhodaru, Ioan Dîrzu, Mircea Dolha, Petru Ehegartner, Gheorghe Emacu, Gabriela Firea, Toni Greblă, Attila Korodi, Oana Manolescu, Dumitru Dian Popescu,Viorel Ştefan şi Alexandru Vegh, care au elaborat proiectul de lege „privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro- argentifere din perimetrul Roşia Montană şi stimularea şi facilitarea dezvoltării activităţilor miniere în România”.

Proteste pro şi contra
O parte din protestatarii de serviciu din România s-au înscris pe o lista şi au putut sta de vorbă cu membrii comisiei. Aceştia au avut la dispoziţie doar cinci minute pentru a-şi exprima democratic opinia. Protestatarii din Piaţii Universităţii au ca revendicare retragerea proiectului Roşia Montană.
„Noi nu suntem nici de-o parte, nici de cealalta, suntem comisie parlamentară, ascultam cele doua părţi şi, în final, trebuie să luam o decizie. Să nu consideraţi din start ca avem o decizie luată, o gândire ântr-un sens sau celalalt, de aceea sunteţi invitaţi aici. Cei care s-au inscris pentru audieri după 25 septembrie vor veni la o altă întâlnire”, a declarat preşedintele comisiei, Darius Vâlcov.
În cadrul vizitei de lucru la Roşia Montană, protestatarii de acolo i-au huiduit pe membrii comisiei şi au avut un comportament deviant cu un deputat creţ, care nu face parte din comisie.
Protestatarii din Roşia Montană, printre care se află şi „actorii” din spoturile publicitare, vor locuri de muncă şi astfel vor demararea proiectului minier, care ar putea aduce mai mult rău României şi naturii decât bine.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here